joi, 13 ianuarie 2022, conform tradiţiei creştine de binecuvântare a caselor, PS Iosif Păuleţ, episcopul Diecezei de Iaşi, PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iaşi, şi PS Petru Gherghel, episcop emerit, au fost prezenţi la Centrul Rezidenţial pentru Preoţi, din Bârnova, pentru a-l binecuvânta şi pentru a-i întâlni într-o vizită fraternă pe preoţii locatari ai acestui centru.

În fiecare an, la început de ianuarie, participăm cu credinţă şi evlavie la ceremonia sfinţirii caselor, ritual care ne aminteşte de vizita celor trei magi din Orient, Gaspar, Melchior şi Balthasar, la ieslea Pruncului Isus de la Betleem şi de botezul nostru, prin care ni s-a iertat păcatul strămoşesc şi am devenit copii ai lui Dumnezeu.

Pentru preoţii şi surorile de la "Casa Rezidenţială a Preoţilor" acest eveniment are o semnificaţie deosebită, fiecare preot, ajuns la pensie, după ani de slujire, poate alege să-şi continue misiunea de slujire prin rugăciune şi meditaţie în acest centru modern, utilat cu toate cele necesare, situat în imediata apropiere a oraşului Iaşi, un loc liniştit, cu aer curat, potrivit pentru a-l lăuda pe Dumnezeu pentru toate câte le-a săvârşit în anii plini de activitate.

Acestui eveniment îi dedicăm poezia intitulată "În Noaptea Sfântă":

"De peste două mii de ani,
Sărbătorim cu pietate şi credinţă,
Nu un eveniment al împăraţilor romani,
Ci naşterea lui Cristos, suprema biruinţă.
 
Isus, venit la noi în sărăcie,
Nu a avut palat, nici bogăţie,
Doar peştera i-a fost sălaş
Şi ieslea leagăn lui, un copilaş.
 
În noaptea sfântă-n beznă cufundată,
Pe când la Betleem era puhoi de lume,
Venită să se-nscrie-n lista ordonată
De însuşi împăratul pentru-n loc anume;
 
În acel loc, cu greu venind, au poposit
Iosif cel drept şi cu soţia sa Maria,
Veniţi tocmai din Nazaret, un loc obişnuit;
Şi n-au găsit lăcaş, sfârşind călătoria.
 
Ne întrebăm acum, plini de uimire:
De ce Mesia, om şi Dumnezeu,
A trebuit să vină-n omenire,
Ca cel mai mic, cel mai sărac, uitat mereu?
 
E pentru că a sa împărăţie
E o împărăţie fără de sfârşit
Şi nu legată de această glie,
Ci de tărâmul cel ceresc şi infinit.
 
Noi nu vom reuşi vreodată,
Să-ndestulăm cu-a noastră mulţumire,
Ceea ce el ne-a dat spre viaţ-adevărată,
Care înseamnă bucurie, pace, nemurire.
 
Cu toate-acestea, toţi omagiu vrem să-i dăm
Şi să-i aducem ce-i mai scump în dar;
Dorim din toată inima să-l lăudăm
Şi să-i jertfim faptele bune la altar".

Mulţumim din toată inima păstorilor noştri pentru grija pe care ne-o poartă şi în mod special pentru acest moment, rugându-ne ca Pronia cerească să reverse asupra lor belşugul harurilor sale.

Pr. Iosif Agiurgioaei