Sâmbătă, 16 decembrie 2023, la Curia Provincială Franciscană din Bacău a avut loc o zi de reculegere pentru persoanele consacrate din zona Bacău, ca pregătire pentru apropiata solemnitate a Naşterii Domnului.
După primirea participanţilor, începând cu ora 9.30, după ce a proclamat textul evanghelic din prima duminică din Advent, ministrul provincial al Provinciei Franciscane Conventuale "Sfântul Iosif" din România, părintele Damian-Gheorghe Pătraşcu, animatorul acestei întâlniri, a ţinut celor prezenţi o frumoasă meditaţie despre semnificaţia şi importanţa aşteptării.
Dat fiind faptul că ne aflăm în timpul Adventului, care este un timp al aşteptării plină de speranţă a Celui care va veni, am avut posibilitatea ca, la mijlocul acestei perioade de pregătire spirituală, să organizăm o întâlnire a persoanelor consacrate pentru a aprofunda chemarea noastră şi să ne însuşim atitudinea de veghere pe care ne-o cere Biserica şi la care suntem chemaţi de însuşi Cristos.
Părintele Damian a adresat tuturor întrebarea: Ce înseamnă a veghea, a aştepta? Toată viaţa noastră este un şir al diferitelor aşteptări. Noi mereu aşteptăm ceva, pe cineva sau să se împlinească ceva. Chiar şi persoanele consacrate aşteaptă, în perioada de formare, să se împlinească ziua când pot să spună da-ul lor de consacrare şi de dăruire în slujirea lui Dumnezeu, a Bisericii şi a oamenilor.
Adventul este un timp de aşteptare; aşteptăm aşteptarea. Dar Cristos vine şi atunci când îl aşteptăm şi când nu-l aşteptăm. Însă noi trebuie să-l aşteptăm, veghind în pace, pentru a nu risca să sărbătorim aşteptările noastre şi nu prezenţa lui în mijlocul nostru, spunea părintele relator.
O altă idee pe care a subliniat-o a fost aceea că viaţa noastră poate fi comparată cu imaginea unei electrocardiograme care arată activitatea vitală prin grafica "sus-jos". Această grafică, dacă ar deveni o linie dreaptă, ar indica faptul că activitatea vitală a încetat. Dar nu trebuie să fie nici prea sus, nici prea jos, ci o alternanţă cât mai ritmată şi echilibrată. Prin analogie, cea mai bună viaţă este cea trăită între căderi şi ridicări, prin care ne maturizăm în credinţă.
În continuare părintele Damian a afirmat că Isus a întrupat umanitatea noastră, sensul nostru uman, făcând legătura cu semnificaţia cuvântului "verbo" care înseamnă în acelaşi timp cuvânt şi sens.
De asemenea, ne-a provocat, ca persoane consacrate, la a ne pune pe noi înşine fie în persoana Mariei, fie în cea a lui Iosif, crezând cu adevărat că la fiecare a venit, într-un fel sau altul, îngerul Gabriel, vestind că ne-a fost dat în grijă cuvântul lui Dumnezeu. Am trăit noi în aşa fel încât să-l aducem la lumină pe pruncul cel viu şi plin de putere?
După un timp dedicat meditaţiei şi reflecţiei personale, dar şi de împăcare cu Dumnezeu prin sacramentul Reconcilierii, la ora 12.00 a urmat Sfânta Liturghie prezidată de către ministrul provincial, cel care a ţinut şi cuvântul de învăţătură la lumina lecturilor sfinte proclamate în cadrul celebrării euharistice. La această celebrare sfântă au concelebrat şi ceilalţi preoţi participanţi la această frumoasă zi de reculegere, numărându-se printre cele mai bine de 50 de persoane, fraţi şi surori din diferite ordine şi congregaţii din zona Bacăului, care au luat parte la această reuniune. După prânz, a urmat o oră de adoraţie euharistică cu care s-a încheiat întâlnirea noastră plină de roade spirituale.
Programul bine-organizat a permis tuturor celor prezenţi să aibă parte atât de momente de rugăciune comunitară, cât şi de rugăciune personală, când în tăcere, i-am putut vorbi Domnului de la inimă la inimă.
Adventul este un timp de pregătire, de cercetare de sine şi de căutare mai adâncă a prezenţei lui Dumnezeu, tocmai pentru a-l primi pe Cel Veşnic care vine să ne dăruiască fiecăruia belşug de haruri. Dar când aceasta se face între fraţi şi surori care-l iubesc şi-l aşteaptă pe Domnul, frumuseţea şi profunzimea harului Adventului devine mai simţită. În acest fel, noi îl căutăm pe Cristos pentru că l-am găsit deja, aşa cum căutăm zilnic fericirea, tocmai pentru că deja am gustat-o.
Timpul care a mai rămas din Advent să umple inimile noastre de dorul aşteptării Celui pe care îl iubeşte inima noastră!
Sr. Josefa Maria, OV
*
"Aveţi grijă! Vegheaţi, pentru că nu ştiţi când va fi timpul!
Iar ceea ce vă spun vouă o spun tuturor: Vegheaţi!"
(Mc 13,33.37)
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 16 decembrie: Bacău: Zi de reculegere pentru persoanele consacrate din zonă
