În perioada 21-24 iulie 2022 la Mănăstirea Carmelitană din Luncani a avut loc Campusul unitar jubiliar al Acţiunii Catolice din Dieceza de Iaşi. Cu mic cu mare, copii, tineri şi adulţi ne-am adunat pentru a sărbători cei 30 de ani de activitate a Acţiunii Catolice în Dieceza de Iaşi.

Joi, 21 iulie, în jurul orei 16:00 primii participanţi păşeau timizi, dar plini de energie pragul mănăstirii de la Luncani. Pentru a prinde puţin curaj la ora 18:00 am participat împreună la Sfânta Liturghie şi apoi, dorind să ne împrietenim am continuat cu un joc de cunoaştere. Şi pentru că doream să ştim numele tuturor, ne-am creat un ecuson pe care era notat numele nostru şi câte o calitate în dreptul fiecărei litere a numelui. Tare ne-am distrat, mai ales cu numele mai lungi. La sfârşitul serii am dat startul Poştei Acţiunii Catolice, unde fiecare participant a avut ocazia, de-a lungul întregului campus, să lase câte un mesaj de încurajare sau pur şi simplu un gând bun pentru o persoană pe care a cunoscut-o aici.

Vineri, 22 iulie, ziua a început cu un moment de rugăciune pregătit de sectorul adulţi. Prin această rugăciune am încredinţat lui Isus toate activităţile noastre şi întregul campus.

A urmat deschiderea oficială a campusului cu salutul preşedintelui Acţiunii Catolice, doamna Cristina Mare, a asistentului spiritual general, părintele Felix Roca şi a întregului Consiliu diecezan care ne-au urat "Bun venit" şi ne-au asigurat că vom petrece patru zile deosebite ghidaţi de bucuria credinţei şi forţa comuniunii. Şi pentru că ne place să ne jucăm, am început cu jocul Oglinda. Participanţii erau rugaţi să recunoască persoana din aşa zisa fotografie, dar, de fapt în cutia unde ar fi trebuit să fie pozele se afla o oglindă. Mare le-a fost uimirea participanţilor să-şi vadă propriul chip. Expresiile lor au fost memorabile.

Momentul formativ care a urmat s-a bazat exact pe prima parte a temei campusului şi anume bucuria credinţei. Pr. Felix Roca ne-a îndrumat spre a fi mai atenţi la bucuria pe care o transmitem celorlalţi şi la importanţa manifestării credinţei noastre, prin semne aparent mici, dar atât de semnificative, cum ar fi semnul Sfintei Cruci.

După acest moment de-a dreptul edificator ce ne-a încărcat cu energie pentru întreaga zi, fiecare sector s-a întâlnit separat pentru a continua mărturisirea bucuriei credinţei.

Astfel, sectorul copii însoţiţi de responsabilii: Celina Dumitru, Bianca Dogariu, Ramona Gherguţ şi Andrei Bereşoaie au pornit împreună într-o călătorie plină de surprize. Copiii au dezvăluit în detaliu şi cu mult amuzament ceea ce aduce bucurie vieţii lor. La acestea s-au adăugat bansuri, distracţie şi îmbrăţişări.

Sectorul tineri, avându-i alături pe Antonina Ambăruş, Andreea Vinţilă, Eduard Gherghelucă, Laurenţiu Dîncă şi părintele Liviu Focioroş au aprofundat tema zilei şi anume bucuria credinţei printr-o cateheză care i-a provocat să discute despre dificultăţile pe care le întâmpină în mărturisirea credinţei. A fost un moment profund ce i-a ajutat să realizeze că ţine doar de fiecare dintre noi dacă ceilalţi văd credinţa noastră ca pe o bucurie sau ca pe o povară.

Sectorul adulţi plin de elan şi avânt au pornit pe un drum aparte cu ajutorul unei cateheze cu pedagogia Kett despre Zaheu intitulată: "Isus a intrat în casa mea". S-a citit pasajul biblic şi s-a meditat asupra lui. Analizând personalitatea lui Zaheu, participanţii şi-au pus întrebări diverse, descoperind: Cine era? Cum era? Ce-i lipsea? Cum era privit de oameni? De ce a simţit nevoia să-l vadă pe Isus? Apoi, s-au apropiat şi de Isus valorificând şi comportamentul său prin întrebări precum: Cum l-a privit Isus? Ce i-a spus? Cum l-a tratat? Luând exemplul lui Zaheu i-au spus lui Isus cu toţii, cu numele proprii, că: "Astăzi vreau să vin în casa ta". Concluzia a fost exprimată de fiecare participant prin răspunsul la următoarele întrebări: Care sunt bogăţiile din viaţa mea? Ce mă face fericit? Ce mă împlineşte? Acest moment deosebit a fost organizat de responsabilii sectorului adulţi: Maria Andrici, Mariana Sofronie şi Ana Bordea.

Bineînţeles că în centrul zilei a fost Sfânta Liturghie, la care împreună ne-am încărcat spiritual şi ne-am rugat pentru ploaie şi pace în lume. Ziua a continuat cu un moment special de rugăciune, când, împreună, mici şi mari am parcurs Calea Sfintei Cruci şi nu oricum, ci prin pădure, cărând fiecare pe umerii noştri crucea lui Isus.

În a doua parte a zilei, participanţii s-au împărţit din nou pe sectoare, punând în practică toate cele învăţate de-a lungul zilei.

Aşadar, copiii au descoperit bucuria că fiecare este o piesă importantă şi nelipsită dintr-un puzzle mai mare. Astfel au plecat în căutarea comorii, având de identificat pe un traseu piesele din puzzle. În final au descoperit că nu competiţia le aduce bucuria, ci trăirea credinţei şi a faptului că fiecare contribuie la un plan mai mare, o inimă din care făceau parte şi adulţii şi tinerii.

Tinerii au fost provocaţi la un joc de cultură generală intitulat: "Am întrebat 100 de acţionari". Cu bucurie au răspuns la întrebări sau au îndeplinit provocările presărate în joc, dezvoltându-şi spiritul de echipă şi credinţa că împreună pot reuşi. Asemenea copiilor, tinerii au primit câte o piesă de puzzle pentru fiecare răspuns corect, la sfârşit realizând că puzzle-ul nu este complet, deoarece trebuiau alipite părţile adulţilor şi ale copiilor.

Adulţii au continuat să aprofundeze tema zilei meditând la momentele când Isus a intrat în casa noastră. Acestea au devenit mărturii scrise care au format o carte: "Astăzi vreau să vin în casa ta! - Mărturii". De asemenea, au format partea lor de puzzle care urma să se alăture celorlalte sectoare.

După aceste activităţi sectoriale a urmat momentul de adoraţie, unde a fost prezentată în faţa lui Isus şi inima pe care împreună, copii, tineri şi adulţi au construit-o, înţelegând cât este de important ca toţi să fim un singur trup şi un singur suflet.

Ziua s-a încheiat într-o notă veselă, împreună participând la un escape room. Participanţii împărţiţi pe echipe trebuiau să găsească indiciile pentru a putea "evada" din camera în care au fost închişi. Cred că nu mai este nevoie să menţionez că râsetele şi voia bună au fost la ele acasă. Totuşi, înainte să plecăm la somn, ne-am delectat împreună cu un film religios intitulat "Fatima".

După o noapte odihnitoare sau scurtă după cum ar zice unii, a venit şi ziua de sâmbătă. Am început prin a-i mulţumi Domnului pentru toate momentele frumoase petrecute împreună şi l-am rugat să ne protejeze în ziua ce tocmai începuse.

După aceasta a urmat un moment formativ unitar susţinut de părintele Felix Roca care ne-a arătat cât de importantă este forţa comuniunii. Biserica suntem noi, împreună şi fiecare are rolul său la fel de semnificativ. Nu doar preoţii au misiunea de a transmite cuvântul lui Dumnezeu, ci şi fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le avem la îndemână.

Păstrând în inimă cuvintele pe care tocmai le-am auzit, fiecare sector a pornit să-şi îndeplinească misiunea.

Copiii au experimentat forţa comuniunii şi au înţeles importanţa colaborării prin jocuri de echipă. Au descoperit că nu e uşor să ţină pasul cu fiecare, dar în felul acesta îşi pun în joc abilităţile personale. Reuşita a fost adusă de faptul că au înţeles că au un scop comun şi anume de a fi împreună.

Tinerii au construit împreună casa în care creşti frumos. Punându-şi la bătaie capacităţile de lideri şi spiritul de echipă, au comunicat, s-au sfătuit şi respectând ideile tuturor au obţinut rezultatul dorit. Această activitate i-a ajutat să înţeleagă cât de importantă este cooperarea şi că atunci când ştim cum să comunicăm, problemele se rezolvă mai uşor.

Sectorul adulţi a aprofundat tema zilei printr-o meditaţie prin pedagogia Kett intitulată "Cina cea de Taină". Activitatea a reactualizat importanţa momentului Împărtăşaniei, moment ce trebuie trăit cu autenticitate, depăşind riscul de a deveni o rutină. Fiecare a devenit parte din Cina cea de Taină şi a conştientizat forţa comuniunii divine, cea care este viaţă, hrană spirituală şi trăire concretă în întâlnirea cu ceilalţi. Ambele activităţi au îmbinat catehezele cu cântul, cu joaca şi dansul biblic, toate într-o trăire a bucuriei şi o umplere a sufletului.

Încununarea roadelor pe care le-am primit de-a lungul acestei zile s-a făcut prin celebrarea Sfintei Liturghii. Fiecare participant, copil, tânăr sau adult şi-a încredinţat gândurile, bucuriile şi necazurile lui Isus.

După ce am înălţat ruga noastră lui Dumnezeu, pentru că suntem la ceas aniversar, întreaga Acţiune s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare şi am imortalizat momentul printr-o sesiune foto specială. Ca totul să iasă bine, Adriana Mardare ne-a arătat cele mai bune unghiuri şi a focalizat asupra bucuriei noastre de a sărbători 30 de ani de activitate a Acţiunii Catolice din Dieceza de Iaşi.

După amiază, ne-am bucurat împreună de atelierele pregătite cu mare atenţie şi pasiune de către responsabili. Aşadar, sectorul adulţi a organizat atelierul de gătit, unde participanţii au învăţat cum să facă gogoşi şi clătite. Nu vă temeţi, nu doar participanţii au gustat din roadele dulci.

Un alt atelier propus de Cristina Mare şi Bernadeta Moreanu a fost cel de creaţie, unde cei înscrişi au pictat, au cusut şi au realizat cutiuţe pentru bijuterii sau semne de carte, care mai apoi, la sfârşitul serii au fost vândute celor interesaţi prin organizarea unei licitaţii.

Nu putea să lipsească totuşi şi spiritul ludic, aşa că Eduard Gherghelucă vicepreşedinte al sectorului tineri a coordonat atelierul: "Distrează-te gândind!" Am făcut glume şi ne-am amuzat teribil la acest atelier. Nu s-au auzit râsetele până acasă?

Sub îndrumarea balerinei noastre, Celina Dumitru, cei pasionaţi de mişcare au putut participa la atelierul de dans. Vals, salsa sau populară sunt unele dintre stilurile de dans pe care le-am putut învăţa. Unii dintre noi chiar au prins curaj să se ridice de la masă mai des la petreceri.

Tot după amiază ne-am bucurat şi de vizita surpriză a păstorului diecezei noastre Preasfinţitul Iosif Păuleţ, care a participat alături de adulţi la atelierul de gătit, ocazie prin care gogoşile s-au înmulţit ca în Evanghelii, ajungând pentru toţi şi rămânând şi pentru a doua zi.

După atâta dulce merge şi puţină mişcare, aşadar copiii şi tinerii plini de entuziasm au participat la o bătaie cu apă. Staţi liniştiţi, nimeni nu a fost rănit, poate doar hainele ude leoarcă au avut de suferit.

Ziua s-a încheiat cu mult aşteptata şi binemeritata serată tradiţională, prezentată de Bianca Dogaru şi Andrei Bereşoaie. Dansul, voia bună şi glumele au fost la ele acasă, dar în prim plan a fost talentul. Ştiaţi că acţionarii au talent? Şi eu aş spune chiar cu carul. Fiecare sector şi-a pus în valoare talantul lăsat de la Dumnezeu şi ne-a încântat cu momente de poezie, glume, dans sau cântec.

Duminică, trişti pentru că urma să ne despărţim, dar bucuroşi pentru roadele primite, ne-am adunat pentru a împărtăşi ce a reprezentat pentru noi campusul. Toate gândurile au fost adunate într-o carte de amintiri "Bucuria credinţei, forţa comuniunii", care va putea fi răsfoită după ani şi ani. Ne-am luat rămas bun mulţumind familiei carmelitane pentru ospitalitate şi ne-am asigurat că ne revedem cât de curând.

Bineînţeles că nu am plecat înainte să participăm la Sfânta Liturghie, la care i-am mulţumit Domnului pentru zilele frumoase, ACtive, valoroase şi unice pe care le-am petrecut împreună şi am încununat campusul cu dansul Bucuriei.

Experienţele, prieteniile şi emoţiile pe care le-am trăit de-a lungul acestui campus nu pot fi descrise în cuvinte, dar vă asigur că au fost momente ce le trăieşti o dată în viaţă! Cred că vorbesc în numele tuturor când spun că: abia aşteptăm următorul campus!

Andreea Vinţilă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 21-24 iulie 2022: Acţiunea Catolică: Campusul jubiliar la Mănăstirea Carmelitană din Luncani