Revista trimestrială Isus, prietenul copiilor continuă cu un nou număr (1/73) pe anul 2010. Evenimentele din timpul Postului Mare şi a Paştelui sunt bine conturate prin articole şi îndemnuri pentru trăirea cât mai profundă a Învierii lui Cristos.
Imaginea învierii lui Isus, înconjurat de copii ne deschide calea spre parcurgerea paginilor acestei reviste.
La pagina 2, părintele Cristian Chinez ne propune câteva versuri sub titlul "Răstignitul a-nviat", după care urmează un binecunoscut text din Evanghelia după sfântul Matei (28,1-9). La aceeaşi pagină mai puteţi găsi şi câteva informaţii legate de redacţie.
PS Aurel Percă descrie un drum spre sărbătoarea Paştelui, care este pregătit de Postul Mare, perioadă în care noi îl însoţim pe Isus în drumul său spre Ierusalim, unde a murit şi a înviat.
"Nu mai plângeţi", ne îndeamnă mesajul de la paginile 4, 5 şi 6, pentru că Isus, chiar dacă a murit pe cruce şi viaţa sa pe pământ s-a oprit, totuşi nu s-a terminat totul. După trei zile, prietenii săi îl văd viu. A înviat!
Paginile 7 şi 8 ne vorbesc despre sfântul Augustin, foarte cunoscut de întreaga creştinătate, un mare căutător al adevărului, care a ezitat foarte mulţi ani să devină creştin, dar care în cele din urmă, prin zelul său faţă de Cristos, devine unul dintre cei mai mari sfinţi ai Bisericii.
Pagina 9 ne descrie istoria lui Tobia, fiul lui Tobit.
La pagina 10, găsiţi o incursiune în istoria formării devoţiunii "Calea sfintei cruci", foarte cunoscută şi practicat de Biserica Catolică.
Simbolurile din noaptea de Paşti ne sunt descrise la pagina 11, ilustrate şi prin imagini semnificative, pentru a avea mai multă claritate în înţelegerea semnelor prezentate.
Şi în acest număr al revistei, pagina 12 este dedicată concursului şi, bineînţeles, premiilor!
Paginile 13 şi 14 ne oferă rebusul "Bucuria Învierii", câteva glume, un joc şi perle de la ora de religie.
Pagina 15 este dedicată răspunsurilor către copiii care au scris redacţiei Isus, prietenul copiilor.
Pe ultima copertă se găseşte poezia "A fost o Înviere", scrisă de Ioan Giura.
Tuturor vă dorim lectură plăcută!
Mihail Cojan
