Sâmbătă, 28 septembrie, la ora 10.00 a avut loc în biserica "Sfântul Iosif, Muncitorul" din Buruieneşti o sfântă Liturghie concelebrată prezidată de PS Petru Gherghel cu ocazia sfinţirii şi inaugurării Şcolii "Pr. Gheorghe Patraşcu" şi dezvelirea bustului în memoria aceluiaşi părinte. Din iniţiativa primăriei Buruieneşti şcoala a fost renovată şi i s-a dat numele de "Pr. Gheorghe Patraşcu". După sfânta Liturghie a fost citit decretul de numire al şcolii şi apoi sfinţirea. PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, împreună cu pr. Ioan Ciuraru, provincial al Fraţilor Franciscani, au primit diploma de cetăţean de onoare. La sărbătoare, unde a cântat şi fanfara, a participat întreaga comunitate împreună cu oficialităţile civile.
Cine a fost pr. Gheorghe Patraşcu?
Născut la Buruieneşti la 30 septembrie 1913, a intrat în Seminarul din Hălăuceşti în 1926, având ca profesori pe pr. Dominic Neculăeş, pr. Gheorghe Lenghen şi spiritual pe pr. Francisc Orlandi.
Studiile filozofice şi teologice le-a urmat la Luizi-Călugăra. Al patrulea an de seminar l-a urmat la Beiuş. A făcut profesiunea simplă la 29 august 1932, iar cea solemnă la 25 august 1935. La 4 aprilie 1937 a fost sfinţit preot la Luizi-Călugăra. Primul an de preoţie l-a petrecut ca profesor de Scriptură şi de drept canonic la Institutul Teologic din Luizi-Călugăra. În 1941 a fost transferat profesor la Seminarul din Hălăuceşti, iar în 1943 a fost numit director al seminarului. În 1944 a fost evacuat la Beiuş împreună cu seminariştii din Hălăuceşti. La sfârşitul lui 1944 s-a reîntors la Hălăuceşti, unde a condus munca de reorganizare şi refacere a seminarului. În urma încetării din viaţă a pr. Iosif Pal (21 iunie 1947), a preluat sarcina de paroh al Parohiei Luizi-Călugăra. În ziua de 25 martie 1949 a fost arestat, judecat şi condamnat la 11 ani temniţă grea, pedeapsă redusă şi executată 9 ani de zile. A fost la canalul Dunărea-Marea Neagră şi în închisorile din Sighetu Marmaţiei, Râmnicu Sărat (3 ani în totală izolare), de unde a fost eliberat la 17 martie 1958 la expirarea termenului şi dus cu domiciliu obligatoriu la Lăteşti-Bărăgan. În 1964, prin decret de graţiere, a fost eliberat şi numit vicar la Bârgăuani, apoi paroh la Focşani (19 februarie 1965 - 29 noiembrie 1967), iar de aici paroh la Târgu Trotuş, timp de 16 ani (1967-1983), după care s-a pensionat şi s-a stabilit la Hălăuceşti, la fratele său Dumitru. Începând cu anul 1969 şi până în septembrie 1990, a deţinut funcţia de ministru provincial clandestin pentru Moldova. În perioada 1984-1985 a fost director spiritual la Institutul Teologic din Iaşi, iar din 1990 a fost magistru de novici, pregătind 4 serii. A murit la 11 februarie 1995 şi a fost înmormântat la Luizi-Călugăra la 16 februarie 1995 în cimitirul parohial.
