Tărâţa

Tărâţa - "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" (1 septembrie 2000). Biserică zidită în perioada 2003-2004, sfinţită la 17 octombrie 2004.; fm: 102 (48 î. + 54 j.), cr: 253

Prezentare

(Lumina creştinului, octombrie 2004, p. 11)

Duminică, 17 octombrie 2004, comunitatea catolică din Parohia Tărâţa, judeţul Bacău, va fi în sărbătoare întrucât se va sfinţi noul lăcaş de cult, închinat sfintei Fecioare Maria. Celebrarea liturgică, la care au fost invitaţi să participe numeroase autorităţi civile şi religioase, precum şi mulţi binefăcători din ţară şi străinătate, va începe la ora 12.30.

Fiind un sat component al comunei Pârjol, judeţul Bacău, Tărâţa este situat pe valea dreaptă a Tazlăului Mare, la confluenţa acestuia cu pârâul Solonţ. La acest punct şoseaua judeţeană părăseşte valea Tazlăului Mare spre a urca panta dealului şi a coborî apoi la Ardeoani, în valea Tazlăului Sărat. Relieful subcarpatic din zonă este alcătuit din dealuri şi văi împădurite, oferind locuitorilor din Tărâţa şi din împrejurimi multe păduri şi fâneţe şi puţin teren arabil.

Cercetând documentele arhivei Episcopiei de Iaşi, constatăm că satul s-a numit şi Gura Solonţ (de pe la anul 1908), pentru faptul că este aşezat la vărsarea pârâului Solonţ în Tazlăul Mare. De asemenea, s-a mai numit şi Tazlăul Mic sau Kicsi Szoloncz şi aparţinea de Districtul Trotuş. Satul era renumit în zonă pentru iarmarocul care se ţinea în ziua de 8 septembrie, în sărbătoarea Naşterii Sfintei Fecioare Maria, care era şi este hramul comunităţii catolice.

Credincioşii catolici din Tărâţa, fiind puţini şi izolaţi, au aparţinut până în anul jubiliar care tocmai s-a scurs de Parohia Pustiana. Aceasta, fiind cea mai mare comunitate catolică de pe valea Tazlăului, ocupa, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, un loc central între satele catolice din împrejurimi şi a fost declarată parohie de sine stătătoare în anul 1806. Aria de activitate a preoţilor din Pustiana se desfăşura pe o suprafaţă foarte mare, având în subordine aproape 20 de comunităţi cu 15 biserici. De exemplu, la înfiinţarea acestei parohii, erau în acea zonă aproape 400 de familii cu aproximativ 2.000 de suflete.

Catolicii din Tărâţa sunt veniţi din satele vecine, mai ales din Pustiana, şi au venit aici pentru a munci pe moşia boierului Rossetti. Acesta avea în zonă suprafeţe mari de pământ şi a oferit ţăranilor condiţii mai bune de viaţă decât ceilalţi proprietari din zonă.

Prima biserică din Tărâţa a fost binecuvântată la 1 septembrie 1846. Ea a fost ridicată de primii catolici veniţi în acest sat, fapt consemnat documentar în jurul anului 1840, când sunt semnalaţi în registrele Parohiei Pustiana. Pentru acel an, dosarul Status animarum consemnează 25 de familii catolice, cu 119 credincioşi, care au demarat lucrările de ridicare a unei biserici din paiantă. Acest lăcaş de cult a fost reclădit după Primul Război Mondial şi a fost consolidat în mai multe rânduri.

Din cauza intemperiilor vremii şi a materialelor din care a fost construită, această biserică se năruia pe zi ce trecea. Graţie unor preoţi şi specialişti inimoşi, susţinuţi de numeroşi oameni de bunăvoinţă, anul trecut s-a lansat ideea dărâmării acestei bisericii şi a construirii unui nou lăcaş de cult. Acesta se impune prin dimensiunile considerabile pe care le are, prin calitatea materialelor din care este confecţionat şi prin mobilierul cu care este dotat.

Din anul 2000, Tărâţa este parohie de sine stătătoare, incluzând şi filialele: Cucuieţi, cu o biserică închinată Înălţării Sfintei Cruci; Bogdăneşti (Râpa Iepei), cu o biserică închinată solemnităţii Adormirea Maicii Domnului, Stejaru şi Grigoreni, fără biserici. Paroh al acestor comunităţi, care însumează în cele aproximativ 180 de familii, 560 de credincioşi, este părintele Valentin Ciceu. Anul trecut s-au celebrat opt botezuri, două căsătorii şi şase înmormântări.

Pr. Alois Moraru * * *

Sărbătoare în Parohia Tărâţa

Parohia Tărâţa a fost în mare sărbătoare în ziua de 28 septembrie 2017, când credincioşii s-au rugat şi au mulţumit lui Dumnezeu Atotputernicul, pentru lucrurile minunate săvârşite în parohia lor. A fost prezent între ei cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, Eminenţa Sa fiind reprezentant al Vaticanului, al papei Francisc, care doreşte să ajungă şi la creştinii din periferie. Cardinalul a fost însoţit de Monseniorul Miguel Maury Buendía, nunţiul apostolic în România şi Republica Moldova, ambasador al Vaticanului la Bucureşti, de PS Petru Gherghel şi de PS Aurel Percă.

Joi, 28 septembrie 2017, ceremoniile au început la Tărâţa, la ora 13.00, şi au continua mai apoi la Cucuieţi, la ora 16.00, cu ceremonia de sfinţire a noii biserici şi de consacrare a altarului.

Ca o încununare şi a propriilor sacrificii, a fost o bucurie mare pentru cele două comunităţi din Parohia Romano-Catolică Tărâţa, atât pentru însemnătatea momentului, vizita oaspeţilor de seamă, dar mai ales pentru lucrările minunate ale Domnului în mijlocul lor.

*

Tărâţa

Tărâţa, sat component al comunei Pârjol din judeţul Bacău, e situat pe valea dreaptă a râului Tazlău, la 17 km de Moineşti şi la 40 km de Bacău. Catolicii din Tărâţa sunt veniţi din satele vecine şi au fost semnalaţi pentru prima dată de Status Animarum din anul 1840 al Parohiei Pustiana, de care aparţineau ca filială, având atunci 25 de familii cu un total de 119 credincioşi. Tot atunci s-a notat că biserica era în construcţie. Această biserică a fost reclădită, tot din paiantă, în anii de după ultimul război mondial.

În anul 2004, cu ajutorul financiar oferit de pr. dr. Iosif Antoci, fost vicar în Parohia Pustiana între anii 1994-1996, şi cu susţinerea enoriaşilor, paroh fiind pr. Valentin Ciceu, sub directa îndrumare a pr. Toma Encuţă, atunci paroh de Săbăoani, s-a ridicat noua biserică, având o lungime de 30 metri şi o lăţime de 12 metri precum şi casa parohială, lângă biserică. În anul 2017, comunitatea romano-catolică din Tărâţa cuprinde 135 de familii, respectiv 370 de credincioşi, şi este păstorită de pr. Mihai-Daniel Bitiuşcă.

În toamna anului 2016, considerându-se necesară o renovare a bisericii la interior şi exterior, precum şi izolarea ei, s-au început lucrările. În anul 2017 lucrările au continuat cu pavarea curţii bisericii, izolarea termică a casei parohiale, precum şi realizarea unui oratoriu dedicat copiilor şi tinerilor în mod special, situat la etajul casei parohiale.

Din nou, pe lângă contribuţiile enoriaşilor, destul de modeste din cauza sărăciei din zonă, binefăcătorul acestor opere minunate a fost pr. dr. Iosif Antoci, căruia comunitatea îi este recunoscătoare pentru că a alergat şi a bătut la multe uşi, cerând ajutorul, pentru ca la rându-i să poată ajuta!

*

Cucuieţi

Cucuieţi este o localitate din comuna Solonţ, judeţul Bacău, aflată la o distanţă de 25 km de Moineşti. În trecut, pe teritoriul satului Cucuieţi, a existat o fabrică de sticlă, unde la început lucrau meşteri germani şi cehoslovaci catolici. Fabrica a fost înfiinţată în anul 1900 şi a funcţionat până în anul 1925. Denumirea "Cucuieţi" apare în statisticile catolice abia în anul 1892, când erau acolo 16 familii cu un total de 76 credincioşi.

Vechea biserică din Cucuieţi cu hramul "Înălţarea Sfintei Cruci" a fost construită în perioada interbelică, fiind sfinţită la 17 septembrie 1926. Comunitatea catolică din Cucuieţi a fost filială a Parohiei Pustiana, până în anul 2000, când a fost transferată Parohiei Tărâţa, nou înfiinţată în acel an.

În anul 2017 comunitatea catolică este formată din 38 de familii, având 96 de credincioşi. Întrucât vechea biserică nu mai putea oferi siguranţă în timpul serviciilor religioase şi nici o renovare nu era posibilă, s-au început demersurile pentru o nouă biserică.

La iniţiativa parohului pr. Mihai-Daniel Bitiuşcă şi la angajamentul şi disponibilitatea totală în susţinerea financiară a proiectului din partea pr. dr. Iosif Antoci, care activează în prezent ca păstor de suflete în Austria, după realizarea documentaţiei şi obţinerea autorizaţiilor, în luna aprilie a anului 2016 au început lucrările de demolare ale vechii biserici din Cucuieţi şi lucrările de construcţie ale unei noi biserici, lucrări finalizate cinci luni mai târziu, la sfârşitul lui august 2016. Noua biserică are o lungime de 16 metri şi o lăţime de 8 metri. Înălţimea în interior este de 5,50 metri, iar înălţimea turnului, până la baza crucii, este de 15,85 metri. Proiectant al lucrării a fost ing. Sergiu Bălteanu, de la S.C. Base Proiect S.R.L. din Roman, iar lucrările de executare au fost efectuate de S.C. Robu Construct S.R.L. din Roman, reprezentată fiind de ing. Robu Valentin.

*

Lucrările efectuate, sacrificiile făcute, precum şi marea şi solemna sărbătoare din 28 septembrie 2017, la Tărâţa şi la Cucuieţi, nu vor să fie altceva decât o laudă adusă lui Dumnezeu şi un ajutor mare şi frumos pentru mântuirea omului!

Pr. Mihai-Daniel Bitiuşcă

Filiale

• Cucuieţi — 21 km (1900)
• Ardeoani — 5 km (1965)
• Măgireşti — 16 km
• Sărata — 16 km
• Hemeieni — 1 km
• Solonţ — 14 km
• Băhnăşeni — 5 km
• Şesuri — 12 km