Postul Mare este timpul în care Biserica, prin grijă maternă, ne invită să repunem misterul lui Dumnezeu în centrul vieţii noastre, aşa încât credinţa noastră să-şi recapete elanul, iar inima să nu se piardă în neliniştile şi distragerile de fiecare zi. [...]
Anul acesta, aş dori să atrag atenţia, în primul rând, asupra importanţei de a da spaţiu Cuvântului prin ascultare, deoarece disponibilitatea de a asculta este primul semn cu care se manifestă dorinţa de a intra în relaţie cu ceilalţi. [...]
Dacă Postul Mare este un timp de ascultare, postul este o practică reală care ne pregăteşte să primim Cuvântul lui Dumnezeu. Abţinerea de la mâncare este, de fapt, un exerciţiu ascetic străvechi şi de neînlocuit pe calea convertirii. Tocmai pentru că implică trupul, face mai evident de ce anume ne este "foame" şi ceea ce considerăm esenţial pentru întreţinerea noastră. [...]
Aş vrea, aşadar, să vă invit la o formă de abţinere foarte concretă şi adesea subapreciată, adică aceea de a ne abţine de la cuvinte care lovesc şi rănesc aproapele nostru. Să începem prin a dezarma limbajul, renunţând la cuvintele tăioase, la judecăţile pripite, la vorbirea de rău despre cei absenţi şi incapabili să se apere, la calomnie. În schimb, să ne străduim să învăţăm să ne măsurăm cuvintele şi să cultivăm bunătatea: în familie, între prieteni, la locul de muncă, pe reţelele de socializare, în dezbaterile politice, în mass-media şi în comunităţile creştine. Atunci, multe cuvinte de ură vor face loc cuvintelor de speranţă şi de pace.
(Din Mesajul Papei Leon al XIV-lea pentru Postul Mare)
