de dr. Bianca Hanganu
Trecerea de la vară la toamnă se percepe vizual în modificarea culorilor naturii, însă modificările meteorologice specifice (în temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii) se asociază şi cu modificări ale funcţiilor organismului nostru, în special la nivelul imunităţii, făcându-ne sensibili la îmbolnăvire.
Alergiile de sezon: ambrozie (august - septembrie), mucegai (favorizat de umiditatea crescută - din interiorul casei sau din natură), acarieni (dacă toamna rămâne călduroasă sau dacă s-au ancorat în ventilatorul de la aerul condiţionat şi îşi fac apariţia odată cu pornirea aerului condiţionat pentru căldură). Manifestările includ mâncărime, strănut, scurgere nazală şi lacrimală şi senzaţie de nas înfundat. Pot fi controlate cu medicamente şi imunoterapie (la recomandarea medicului specialist), cu apă de mare (pentru curăţarea nasului) şi prin diferite obiceiuri (mască de protecţie, verificarea nivelului de polen din aer - cu evitarea ieşirii în aer liber atunci când nivelul este ridicat, schimbarea hainelor şi spălarea părului după drumeţii).
Rinofaringita (răceala comună) este frecventă la începutul toamnei, când temperaturile oscilează mult. Manifestările durează de la câteva zile până la două săptămâni şi includ febră mică, scurgeri nazale, durere de cap, durere de gât - uneori cu mărirea în volum a amigdalelor -, tuse, strănut, nas înfundat. Prevenirea se face prin spălarea frecventă a mâinilor, alimentaţie bogată în vitamine (mai ales vitamina C), acoperirea nasului şi a gurii în timpul tusei şi al strănutului şi spălarea imediată a mâinilor, evitarea spaţiilor aglomerate.
Gripa, determinată de virusuri gripale, are manifestări mai grave decât răceala comună, iar la persoanele cu stare de sănătate precară se poate complica. Durerea de cap este mai pronunţată, febra este mai mare, apar frisoane şi slăbiciune musculară, greaţă şi vărsături, senzaţie de apăsare la nivelul pieptului. Măsurile de prevenire sunt similare cu cele menţionate în cazul răcelii. Suplimentar există şi un vaccin, recomandat persoanelor cu risc crescut: personal medical, pacienţi cu boli cronice, îngrijitorii pacienţilor cu imunitate scăzută.
Gastroenterita cu norovirus este frecventă toamna şi iarna. Virusul se transmite prin contact sau prin alimentaţie. Provoacă greaţă şi vărsături, diaree, stare generală de rău, dureri abdominale de tip crampă, dureri musculare. Pe lângă igiena riguroasă, se recomandă evitarea gătitului pentru alte persoane în perioada de boală.
Modificările climaterice de la începutul toamnei se asociază şi cu agravarea bolilor articulare. Persoanele afectate experimentează dureri articulare mai mari, oboseală, umflarea şi înţepenirea articulaţiilor, sensibilitate locală crescută. Alimentaţia bogată în fructe, legume, peşte şi nuci, controlul masei corporale (cu evitarea excesului de grăsime) şi exerciţiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea agravării durerilor.
Sinuzita este o altă afecţiune frecvent întâlnită toamna. Sinusurile sunt cavităţi goale în interiorul unor oase de la cap: maxilare, frontale, sfenoide şi etmoide. Cel mai frecvent sunt afectate sinusurile maxilare - situate la nivelul obrajilor, sub ochi şi în lateralele nasului - şi sinusurile frontale - situate deasupra sprâncenelor. Sinuzita apare când mucoasa care le căptuşeşte se inflamează: infecţii respiratorii şi alergii, infecţii dentare, fumat pasiv, traumatisme. În cazul sinuzitei maxilare manifestările includ sensibilitate la atingerea zonei, dureri la nivelul dinţilor, secreţii nazale neobişnuite, senzaţie de nas înfundat, febră.
Este importată şi sănătatea pielii. Să o menţinem hidratată, pentru a evita ca vântul şi temperaturile scăzute să o usuce, existând riscul micilor crăpături, cu iritaţie şi risc consecutiv de infecţie.
Odată cu scăderea temperaturilor din mediu apare necesitatea încălzirii locuinţei. Curăţaţi bine sobele înainte de a le utiliza în noul sezon şi verificaţi toate echipamentele de gaz, pentru a evita pericolul incendiilor şi al intoxicaţiilor cu monoxid de carbon şi alte gaze.
E bine ca pe tot parcursul sezonului rece să găsim activităţi fizice care să ne menţină în formă şi să evităm riscul de sedentarism - specific sezonului rece, când oamenii tind mai degrabă să rămână în case decât să iasă în aer liber.
