de dr. Bianca Hanganu
Există două tipuri de arsuri: arsuri prin flacără (căldură uscată) şi arsuri prin lichide fierbinţi (căldură umedă), iar gravitatea arsurilor depinde atât de factori comuni, cât şi de factori particulari fiecărui tip de arsură.
În cazul lichidelor fierbinţi, gravitatea arsurii depinde de temperatura lichidului. În cazul apei, temperatura maximă la care poate ajunge este de 100°C, însă alte lichide pot ajunge la temperaturi mult mai mari. De exemplu, uleiul poate ajunge până la 200-250°C, metalele topite pot depăşi 500°C, ceara lichidă dintr-o lumânare aprinsă poate ajunge până la 80°C în apropierea fitilului, iar pe măsură ce curge, se răceşte şi scade până pe la 50°C.
Circumstanţe în care pot apărea arsuri:
Arsuri prin flacără pot apărea în cazul accidentelor casnice, când există instalaţii electrice defecte sau când flacăra de la sobă sau de la aragaz nu este supravegheată. Există risc de incendii şi dacă o persoană adoarme cu ţigara aprinsă şi aceasta cade pe haine, pe pat sau pe mobilier, dacă o lumânare este lăsată nesupravegheată, dacă se produce un scurtcircuit, dacă nu sunt folosiţi corespunzător combustibilii (aruncarea benzinei sau alcoolului în foc poate mări flacăra, uneori cu efect exploziv).
Arsuri prin lichide fierbinţi pot apărea în cazul vărsării acestora din recipiente - ceai, cafea, supă, lapte. Se pot produce accidente în bucătărie cu ulei încins care sare pe lângă vasul de gătit sau prin căderea unei oale cu apă fierbinte - accidente frecvente în cazul copiilor, care trag vasele cu apă fierbinte de pe foc, dacă nu sunt supravegheaţi. Mai pot apărea şi accidente cu abur sub presiune (ex.: în bucătărie sau la distilerie). Accidente pot apărea şi la duş, când apa este prea fierbinte, mai ales la copii şi la vârstnici, care au pielea mai subţire şi mai puţin rezistentă, sau în cazul pacienţilor cu neuropatie diabetică, deoarece ei nu mai simt temperatura şi nu îşi dau seama că apa este prea fierbinte. Ei nu simt că apa e fierbinte, dar apa va produce leziuni, uneori severe.
Clasificarea arsurilor în grade:
Gradul I: cele mai simple, se produce doar o roşeaţă la nivelul pielii (eritem), este foarte dureroasă, însă durerea şi roşeaţa dispar relativ repede, în decurs de câteva ore, fără consecinţe.
Gradul II: sunt interesate straturile mai profunde ale pielii, apar vezicule cu lichid clar, se manifestă şi cu durere. Vindecarea se poate face fără consecinţe, dar uneori pot rămâne cicatrici.
Gradul III: apar vezicule cu sânge, fiind interesată întreaga grosime a pielii. Persoana afectată nu mai simte durere, pentru că nervii sunt distruşi. În toate cazurile vindecarea se face lăsând cicatrici.
Gradul IV: interesează şi celelalte ţesuturi, de sub piele (ex.: muşchii). În cazul flăcării apare carbonizarea, când sunt arse toate ţesuturile, până la os. Oasele şi dinţii rezistă la foc (dinţii mai mult decât oasele, în funcţie de temperatură).
Diferiţi factori influenţează gravitatea arsurilor: temperatura (cu cât temperatura este mai mare, cu atât leziunile vor fi mai grave), durata expunerii (cu cât este mai lungă, cu atât se produc leziuni mai grave), tipul lichidului (apă, ulei, lapte, metal topit etc.), zona corpului (pe faţă şi pe gât, pielea fiind mai subţire, se produc leziuni mai grave mai rapid, comparativ cu palmele, unde pielea este mai groasă), vârsta (la copii, arsurile care afectează mai mult de 20% din suprafaţa corpului sunt periculoase pentru viaţă, în timp ce la adult acest procent creşte la 40%).
Măsuri de prim ajutor în caz de arsură: răciţi zona cu apă rece (nu cu gheaţă), îndepărtaţi hainele şi bijuteriile (care nu s-au lipit de corp), hidrataţi victima, solicitaţi ajutor specializat dacă arsura este gravă, evitaţi să aplicaţi creme sau remedii folclorice (unt, grăsimi, albuş de ou, oţet, făină) deoarece pot reţine căldura şi pot agrava leziunile.
