Recunoaşte-l pe Cristos în cel de lângă tine!

de pr. Ioan Balan

Una dintre marile provocări ale vremurilor actuale este să poţi şi să vrei să citeşti semnele timpului în care vieţuieşti. În lumea zbuciumată a omului de astăzi valorile spirituale riscă din ce în ce mai mult să fie acoperite de un materialism dus la extrem, capabil să înăbuşe complet simţul sacrului şi al religiozităţii. Oare se mai poate vorbi în zilele noastre despre Dumnezeu şi suflet, despre convertire şi puritate sufletească, despre bine şi sfinţenie?

Fiecare om a acumulat în timp serii întregi de cunoştinţe generale pe care le foloseşte cu diferite ocazii. Din momentele de educaţie formală, informală şi nonformală am acumulat date despre ştiinţe şi personalităţi istorice, arte şi sport, univers şi lumea înconjurătoare, despre flora şi fauna pământului. Am dobândit diplome cu multă trudă şi migală şi ne lăudăm cu ele etalându-le pe pereţii propriilor case. Ştim cine a călcat prima oară pe Lună, ştim cine a descoperit America, însă nu-l cunoaştem pe cel de lângă noi. Avem săli imense, deţinem microfoane şi boxe puternice cu mii de waţi şi decibeli, dar nu-l mai auzim pe cel care plânge lângă noi. Pe cer vedem soarele ziua şi luna noaptea, dar nu-l mai vedem pe cel aflat în suferinţă alături de noi. Greu îl mai zărim pe Domnul în cel suferind ţintuit la pat de bolile nemiloase, în bătrânul împovărat de muncă şi ani care ne cerşeşte mila la colţ de stradă, în lacrimile femeii abandonate de soţ, în copilul ce-şi aşteaptă sughiţând părintele acasă...

Avem nevoie de un surplus de implicare pentru a primi "duhul înţelepciunii şi al descoperirii", ca să-l vedem şi să-l recunoaştem pe deplin pe Cristos prezent în cel gol, flămând, însetat, încarcerat, străin, bolnav... Fără această dorinţă de a ne apropia de cel de lângă noi nu vom putea progresa pe drumul credinţei noastre şi ne vom comporta în acelaşi mod cum au făcut contemporanii lui Cristos: ,,A venit la ai săi şi ai săi nu l-au primit" (In 1,12). Să nu ne trezim cumva că a fost la noi şi noi l-am refuzat! Primirea lui Cristos în viaţa cea de toate zilele ţine de alegerea noastră, deoarece el nu ne obligă niciodată, ci doar se propune. Chiar vrei ca Isus să facă parte din viaţa ta? Atunci, alege-l şi cunoaşte-l! Aşază-te în genunchi şi lipeşte-te cu ale tale cuvinte de cer pentru a primi duhul cunoaşterii şi al iubirii lui Dumnezeu.