Către bunici şi vârstnici

Cu ocazia Zilei Mondiale a Bunicilor şi a Vârstnicilor, celebrată pe 27 iulie, Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj de recunoştinţă pentru rolul lor în transmiterea credinţei şi în formarea generaţiilor tinere. Papa a evidenţiat importanţa dialogului între vârstnici şi tineri ca antidot la indiferenţa şi individualismul societăţii moderne. A încurajat vizitele, rugăciunea comună şi apropierea afectivă dintre generaţii. Un mesaj a fost transmis celor sărbătoriţi şi de PS Iosif Păuleţ. Preoţii sunt îndemnaţi să se roage pentru vârstnici, iar nepoţii să-şi viziteze bunicii. Prin vizitarea vârstnicilor singuri se poate obţine indulgenţă jubiliară. PS Păuleţ felicită vârstnicii pentru fidelitatea lor în credinţă, speranţă şi iubire, îndemnându-i să continue pe acest drum cu entuziasm.

Privind Luna

Papa Leon al XIV-lea a marcat 56 de ani de la aselenizare, vizitând pe 20 iulie Observatorul Astronomic de la Castel Gandolfo şi discutând telefonic cu astronautul Buzz Aldrin. Cei doi au rememorat momentul istoric şi au reflectat asupra misterului Creaţiei. Papa a rostit Psalmul 8 şi a binecuvântat familia lui Aldrin. Papa a putut observa cerul prin intermediul telescopului istoric Zeiss Visual, care se află în interiorul observatorului astronomic din 1935. Observatorul a fost fondat în 1891 de Papa Leon al XIII-lea. Papa a subliniat importanţa dialogului între ştiinţă şi credinţă, amintind de sprijinul Bisericii faţă de cercetare.

Pace şi speranţă

Mesajul Papei Leon al XIV-lea pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creaţiei (1 septembrie) se axează pe tema "Seminţe de pace şi de speranţă", în contextul Jubileului "Pelerini ai speranţei". Inspirat de imaginea biblică a seminţei, care moare pentru a rodi, papa subliniază că suntem chemaţi să fim "seminţe de pace şi de speranţă" într-o lume afectată de nedreptate, conflicte şi distrugere ecologică. Distrugerea naturii îi loveşte cel mai puternic pe cei săraci, iar pământul este adesea transformat într-un câmp de luptă pentru resurse. Mesajul îndeamnă la acţiuni concrete, nu doar la rugăciune, pentru a promova dreptatea ambientală, esenţială pentru pace şi speranţă. Proiectul "Borgo Laudato Si'" este un exemplu al modului în care principiile ecologiei integrale pot fi aplicate.

Arhiepiscop la început de drum

ÎPS Benoni Ambăruş, noul păstor al Arhidiecezei de Matera-Irsina şi al Diecezei de Tricarico, unite "in persona episcopi", şi-a făcut intrarea oficială pe 19 iulie la Matera şi pe 20 iulie la Tricarico. Cele două zile au inclus Liturghii solemne, întâlniri cu autorităţile şi comunităţile, precum şi momente de rugăciune la instituţii sociale. Papa Leon al XIV-lea l-a îndemnat, în decretul de numire, să păstorească cu dragoste şi curaj aceste dieceze. În discursul său, ÎPS Benoni, originar din Somuşca (Dieceza de Iaşi), a subliniat simplitatea, încrederea şi speranţa cu care doreşte să conducă.

Împotriva foamei în lume

Clopotele din peste 3.000 de parohii din Austria au sunat timp de cinci minute vineri, 25 iulie, la ora 15.00, pentru a atrage atenţia asupra foametei globale. Iniţiativa Caritas Austria, sprijinită de Conferinţa Episcopilor, vizează solidaritatea cu cele 733 de milioane de oameni care suferă de foame. Arhiepiscopul Franz Lackner a evidenţiat legătura dintre război, criza climatică şi malnutriţie, amintind că şi în Europa există oameni care mor de foame. Campania urmăreşte nu doar conştientizarea, ci şi stimularea acţiunii concrete şi a responsabilităţii comune.

Superioară realeasă

Cel de-al XIX-lea Capitul General al Surorilor Campostrini s-a desfăşurat la Verona, în Italia, între 15 şi 30 iulie, cu tema: "Drumul nostru spiritual individual: atrase de Isus Cristos pentru construirea unităţii comunitare şi dedicării educaţionale". În ziua de 21 iulie, sr. Anişoara Şandru a fost realeasă superioară generală pentru perioada 2025-2031. Congregaţia are o prezenţă activă în România, în special în Tămăşeni, printr-un centru pentru copii, un test center ECDL şi o bibliotecă. Alte surori românce au fost alese în funcţii de conducere. Institutul Campostrini a fost fondat în 1818, având carisma: contemplaţie, educaţie şi misiune.

Centenar de prezenţă

La Beiuş, Surorile Oblate Asumpţioniste, prezente şi în Dieceza de Iaşi, la Bacău şi Baraţi, au celebrat 100 de ani de prezenţă în România, printr-o Liturghie prezidată duminică, 20 iulie, de PS Virgil Bercea, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea. Surorile au fost elogiate pentru activitatea lor spirituală, educativă şi caritativă, începută în 1925 la chemarea Fericitului Valeriu Traian Frenţiu. Sărbătoarea a inclus expoziţii, vizite la instituţii şi cimitir, discursuri comemorative şi o diplomă de recunoştinţă oferită de primăria locală. Evenimentul a reafirmat legătura strânsă dintre congregaţie şi Biserica Greco-Catolică, evocând misiunea surorilor în slujba unităţii şi educaţiei creştine.

Influenţa reţelelor sociale

"Influenţa şi impactul reţelelor sociale în viaţa religioasă în era digitală" a fost tema unui curs de formare pentru aproximativ patruzeci de surori din şapte congregaţii, organizat de Conferinţa Română a Superioarelor Majore la Popeşti-Leordeni, în zilele de 27 şi 28 iunie. Evenimentul a fost animat de sr. Rose Pacatte. Cursul a explorat potenţialul reţelelor sociale pentru evanghelizare, dar şi pericolele lor (superficialitate, dezinformare). Surorile au discutat despre discernământul etic, utilizarea echilibrată a media şi importanţa "postului digital". Accentul a fost pus pe evanghelizarea autentică în spaţiul digital şi pe cultivarea "media mindfulness" pentru o prezenţă transformatoare, în spiritul mesajului Papei Francisc despre autenticitatea comunicării.

Campus spiritual

Fraţii Minori Conventuali au organizat la Pârâul Rece, între 14 şi 17 iulie, un campus spiritual pentru 70 de tineri din Dieceza de Iaşi. Participanţii au trăit patru zile de rugăciune, reflecţie, adoraţie şi drumeţii, inspiraţi de tema Anului Jubiliar: "Pelerini ai speranţei". ÎPS Aurel Percă şi PS Iosif Păuleţ au celebrat Sfânta Liturghie alături de preoţi şi surori. Activităţile au vizat aprofundarea virtuţilor cardinale şi întâlnirea cu Dumnezeu în comunitate şi natură. Evenimentul a fost un moment de har, prietenie şi angajament în trăirea credinţei.