de dr. Bianca Hanganu
La ora actuală, tot mai mulţi oameni îşi petrec o mare parte din timp în poziţie şezândă - fie prin natura locului de muncă (de exemplu, la birou), fie pentru relaxare sau socializare -, astfel că lumea modernă este expusă unui risc tot mai mare de sedentarism.
Atunci când activitatea profesională presupune desfăşurarea activităţilor în poziţie şezândă, pe un scaun, este important să compensăm în restul timpului sau să profităm de orice pauză pentru a face mişcare.
Riscurile concrete la care ne expunem prin stat prea mult în şezut sunt riscul crescut de demenţă, afecţiuni ale inimii, hipertensiune arterială, diabet, niveluri crescute ale colesterolului în sânge, accident vascular cerebral.
Riscul de diabet creşte dacă stăm aşezaţi timp îndelungat, deoarece această poziţie modifică modul în care organismul reacţionează la insulină, hormonul responsabil pentru transformarea zahărului în energie. În timpul cât stăm aşezaţi consumăm mai puţină energie decât atunci când stăm în picioare sau când ne deplasăm.
Menţinerea picioarelor în repaus - stând nemişcaţi în picioare sau pe scaun, timp de mai multe ore - afectează circulaţia sângelui din venele picioarelor, sânge care se întoarce la inimă şi apoi la plămâni pentru a se oxigena. Aceasta înseamnă că va creşte riscul de apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul picioarelor şi de migrare a acestora spre plămâni, cu apariţia trombembolismului pulmonar. La nivelul picioarelor manifestările includ umflare cu mărirea în volum şi apariţia durerii, iar dacă trombul (cheagul) migrează spre plămâni, există riscul apariţiei infarctului pulmonar, cu insuficienţă respiratorie consecutivă şi risc de deces.
Tulburările de circulaţie ale sângelui implică şi risc de apariţie a varicelor. Poziţia aşezat şi nemişcat timp îndelungat poate determina stagnarea sângelui în venele superficiale ale picioarelor, cu apariţia umflăturilor la nivelul venelor, cu răsucirea sau bombarea acestora, devenind vizibile sub piele sub formă de varice - sau vene varicoase. În jurul lor pot apărea reţele fine de vase superficiale - care seamănă cu o pânză de păianjen, care sunt de fapt nişte vase mai mici care s-au rupt şi devin vizibile la suprafaţa pielii. Deşi nu au o semnificaţie majoră, uneori pot determina durere şi disconfort, situaţie care poate necesita intervenţia unui medic specialist.
Statul aşezat timp îndelungat în faţa calculatorului - fie pentru muncă, fie pentru a petrece timpul liber - se asociază cu anxietate şi depresie. Pe deoparte pentru că oboseşte ochii şi creierul şi conduce la tulburări de somn şi de odihnă în general, iar pe de altă parte pentru că apare tendinţa de izolare socială fizică - înlocuită cu socializarea online, care poate conduce, de fapt, la anxietate socială.
Orice tip de mişcare ajută la prevenirea acestor afecţiuni. Nu trebuie neapărat să fie activitate fizică intensă sau să mergeţi la sală. Dacă aveţi posibilitatea, e foarte bine. Însă oricum ar fi, e important să faceţi mişcare, chiar dacă aceasta înseamnă plimbări scurte. O altă variantă de care puteţi profita este să faceţi mişcare atunci când vorbiţi la telefon - mai ales dacă serviciul presupune să daţi multe telefoane, aţi putea profita de aceste momente. De asemenea, pentru întâlnirile cu colegii de la locul de muncă, unii specialişti recomandă ca atunci când este posibil, discuţiile să aibă loc la plimbare în locul unei săli de şedinţă. Este un început de an, iar eu vă sugerez ca în acest An Nou să vă propuneţi să faceţi mai multă mişcare, mai ales dacă faceţi parte din categoria persoanelor cu risc de sedentarism.
