Omul şi umanitatea

de Celina Romila

Atunci când l-a creat pe om, Dumnezeu i-a încredinţat tot ceea ce are nevoie pentru existenţă: plantele, animalele, apele, vieţuitoarele apelor, ale văzduhului etc. Cu toate capacităţile cu care a fost înzestrat, el poate acţiona asupra acestora pentru a-şi asigura trebuinţele de bază: hrană, adăpost, deplasarea pe anumite distanţe, dar şi alte aspecte care să-i înfrumuseţeze viaţa.

Un tip diferit de relaţie decât cea a omului cu natura, vieţuitoarele şi obiectele, care au o existenţă finită, este relaţia cu ceilalţi oameni şi cu el însuşi. În om, Dumnezeu a pus sămânţă de viaţă veşnică, având raţiune, voinţă şi libertate. Aceasta îi dă omului demnitatea pe care nicio altă fiinţă nu o are; aceasta face din om o persoană şi, mai mult decât atât, o persoană unică, a cărei existenţă este cunoscută şi voită de însuşi Dumnezeu. De aceea, orice acţiune întreprinsă asupra sa în alt scop decât binele reprezintă un abuz şi, în acelaşi timp, o ofensă adusă Creatorului, întrucât singura grijă a unui om faţă de altul este iubirea - "Să nu datoraţi nimic nimănui, decât să vă iubiţi unii pe alţii" (Rom 13,8) - şi datoria de a-l iubi ca pe propria persoană (cf. Gal 5,14).

Abuzul este o acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de o altă persoană, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a acesteia. Abuzul poate fi verbal, fizic, emoţional, psihologic, sexual, economic, instituţional.

Suferinţa cauzată de abuz este una dintre cele mai grave experienţe prin care poate trece o fiinţă umană, deoarece victimele acestor acte pot suferi nu numai consecinţe la nivel fizic, ci şi psihologic, care pot dura mult timp, chiar şi o viaţă.

Referindu-se la acest aspect, Papa Francisc îndeamnă la "caritate faţă de toţi" şi la a fi "instrumente folositoare ale Domnului, în serviciul victimelor care au suferit abuzuri, văzând în acestea însoţitori şi protagonişti ai unui viitor comun, învăţând unii alături de alţii să devenim mai credincioşi şi mai întăriţi" (Mesaj pentru Conferinţa de la Varşovia, 2021).

Să fim umani!