Am rămas impresionat de credinţa lor vie şi de dorinţa de a creşte spiritual!

Interviu cu pr. Valeriano Giacomelli, FDP, realizat de pr. Claudiu Bulai

Congregaţia "Mica Operă a Divinei Providenţe" (Orionini) sărbătoreşte anul acesta jubileul de 25 de ani de prezenţă în Dieceza de Iaşi. Momentul va fi marcat printr-un simpozion şi o Sfântă Liturghie în perioada 13-14 mai. Vă propunem în continuare un interviu cu pr. Valeriano Giacomelli, FDP, unul dintre fraţii care au fost prezenţi la Iaşi încă de la începuturile acestei opere.

- Jubileu de 25 de ani de prezenţă în Dieceza de Iaşi. Pentru a vă cunoaşte mai bine congregaţia, vă rog să faceţi un scurt rezumat al acestor ani.

Ca primă activitate pentru noi a fost formarea viitorilor preoţi orionini, o sarcină foarte frumoasă, de o mare responsabilitate. Fiind vorba de o responsabilitate atât de importantă, am căutat şi am realizat o colaborare frumoasă şi constructivă cu toţi rectorii Seminarului Mare din Iaşi. Primul cu care am colaborat a fost pr. Alois Bulai. Am colaborat şi cu ceilalţi preoţi formatori, dar şi cu preoţii parohi din Iaşi şi cei din parohiile de la care proveneau seminariştii noştri. Împreună cu confraţii am încercat să oferim seminariştilor noştri, pe lângă formarea intelectuală, şi o posibilitate concretă de a dezvolta anumite sensibilităţi şi capacităţi care reprezintă o componentă esenţială a carismei noastre. În acest sens, implicând tinerii de la liceu şi facultate, am înfiinţat Oratoriul pentru copii şi tineri. Tot cu tinerii din liceu şi facultate am organizat o activitate lunară de ajutorare a familiilor nevoiaşe. Din vara anului 1999, am organizat, în diferite parohii ale diecezei, campusuri care apoi au fost numite "Vara împreună". În 2005, am înfiinţat "Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare", pentru persoane dependente de alcool, în special, dar şi alte "dependenţe". Acest proiect l-am realizat în colaborare cu Centrul Diecezan Caritas Iaşi, coordonat pe atunci de pr. Egidiu Condac. Tot în anul 2005, s-a deschis casa "Sfântul Ieronim Emiliani" pentru tinerii defavorizaţi. Apoi, în anul 2011, în parteneriat cu Primăria Iaşi, cu Inspectoratul Şcolar şi cu Poliţia locală, s-a înfiinţat "Grădiniţa Don Orione", o grădiniţă atât pentru copiii români, cât şi pentru copiii din familii de etnie rromă. Din anul 2005, am început şi o activitate de îngrijire pastorală a italienilor din Iaşi şi împrejurimi. Aş dori să subliniez faptul că toate acestea s-au realizat şi se realizează în continuare datorită binecuvântării şi încrederii episcopilor Petru Gherghel şi Aurel Percă, pe când eram eu acolo, şi acum a episcopilor Iosif Păuleţ şi Petru Sescu.

- Aţi locuit mai mult timp în Dieceza de Iaşi. Cum simte pr. Valeriano comunitatea din Moldova?

La Iaşi am stat, în două intervale de timp, mai bine de 14 ani. Am ajuns aici în august 1998. Cu mine era şi un student cu voturile pe viaţă, Damian Ciobanu, din Adjudeni, care, în prezent, slujeşte în centrul din Voluntari. Nouă ni s-a încredinţat formarea spirituală şi carismatică a viitorilor preoţi orionini din România. Tinerii noştri frecventau cursurile de filozofie la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi. Un an mai târziu, superiorii au mai trimis încă un confrate, pr. Maurizio Macchi, cu el venind şi alţi seminarişti de-ai noştri care frecventau liceul. Timp de un an de zile am stat în ceea ce era pe atunci numită "Casa dascălilor" care se afla lângă Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus", din cartierul Nicolina, Iaşi. În anul următor, ne-am mutat într-o casă mai mare în zona Podul de Piatră, iar în anul 2004, în "Seminarul Don Orione" din Iaşi din cartierul Păcurari.

La Iaşi, datorită unei bune colaborări cu clerul local, în frunte cu Preasfinţitul Petru Gherghel, dar şi cu oamenii, m-am simţit "de-al casei". Cu limba română am reuşit să mă descurc destul de repede, însuşindu-mi chiar şi un pic de accent moldovenesc. Un alt lucru care m-a ajutat să mă simt "în apele mele" a fost prezenţa la Iaşi a mai multor congregaţii feminine şi masculine cu care am început o colaborare foarte bună, chiar şi din punctul de vedere al formării seminariştilor. Am avut posibilitatea de a cunoaşte destul de bine oamenii din regiunea Moldovei şi de la început am rămas plăcut impresionat de credinţa lor vie şi, în acelaşi timp, de dorinţa de a creşte spiritual, de a îmbunătăţi stilul lor de viaţă. Am admirat şi admir în continuare spiritul de sacrificiu, mai ales al femeilor.

- Cum îl prezentaţi pe Don Orione, fondatorul congregaţiei, oamenilor pe care îi întâlniţi?

Pentru a răspunde la această întrebare mă folosesc de un comentariu făcut de un ziarist comunist italian la moartea lui Don Orione, când întrebase cineva: "Cine a murit? Cine era acest Orione?" şi ziaristul a răspuns: "Un preot, dar era un om bun". Don Orione a fost un om bun, un preot bun şi sfânt, care a ştiut să îndemne oamenii să creadă că singura cale care garantează o viaţă fericită aici pe pământ este cea a "carităţii", a iubirii lui Dumnezeu şi a aproapelui. "Cea mai mare caritate care I se poate face lui Dumnezeu este să-I dăruieşti un suflet; iar cea mai mare caritate care poate fi făcută unui suflet este să i-l dai pe Dumnezeu." Cine a fost Sfântul Alois Orione? A fost, mai presus de toate, un sfânt, un preot sfânt dedicat carităţii. Ioan Paul al II-lea, într-una dintre predicile sale, a rezumat astfel personalitatea lui: "Don Alois Orione ne apare ca o expresie minunată şi genială a carităţii creştine. El a avut caracterul şi inima Apostolului Paul, afectuos şi sensibil până la lacrimi, neobosit şi curajos până la acţiuni îndrăzneţe, tenace şi dinamic până la eroism, înfruntând pericole de tot felul, apropiind mari personalităţi din politică şi cultură, luminând oameni fără credinţă, convertind păcătoşii, adunând întotdeauna în rugăciune continuă şi încrezătoare, uneori însoţită de penitenţe teribile".

- Ce evenimente pregătiţi pentru a marca jubileul de 25 de ani de prezenţă la Iaşi?

Evenimentul va începe sâmbătă dimineaţă cu un simpozion intitulat "Educaţia ca expresie a carităţii". La eveniment vor fi prezenţi PS Iosif Păuleţ, pr. Valeriano Giacomelli şi pr. Alessandro Lembo. La final, cei prezenţi vor putea prezenta propriile mărturii. Vor fi şi două recitaluri: unul de chitară şi unul de muzică jazz, susţinute de foşti seminarişti. Duminică, la ora 11.00, PS Iosif Păuleţ va prezida Sfânta Liturghie solemnă, după care sărbătoarea va continua cu o agapă frăţească. Cu acest prilej, tinerii din diferitele noastre opere de caritate din Iaşi, Bucureşti şi Oradea, implicaţi în diferite voluntariate, se vor întâlni şi vor trăi împreună emoţiile acestui eveniment. Va fi şi un moment animat de tineri, iar programul se va termina la 18.30 cu adoraţia euharistică.

- La final, vă rog să lăsaţi un mesaj cititorilor noştri. Ce ar trebui să ştim despre "Mica Operă a Divinei Providenţe" sau Don Orione, cum este cunoscută de publicul larg?

Cred că "publicul larg" ar trebui să cunoască Congregaţia "Don Orione" şi pe Sfântul Alois Orione prin acţiunile de caritate şi educare ale membrilor săi, care încearcă şi astăzi să-I urmeze paşii. Don Orione, ascultând de Duhul Sfânt, a înfiinţat mai multe congregaţii care au ca finalitate caritatea. Astăzi, ele s-au extins în toată lumea, pe toate continentele şi în aproape 40 de ţări. În concluzie, aş îndemna cititorii să citească despre fondatorul nostru, pentru a-l cunoaşte mai bine, şi să reuşească cât mai mult "să imite iubirea arzătoare şi generoasă, pe care Sfântul Alois Orione a avut-o faţă de Dumnezeu, de Maica Domnului, de Biserică, de papa şi de toţi cei îndureraţi".