de sr. Monica Bogdănel, Surorile Providenţei
În urma decretului promulgat de Papa Francisc în cadrul Consistoriului din 17 decembrie 2022, pentru prima data în istoria Bisericii va fi beatificată o întreagă familie: Ulma, din Polonia, care a fost masacrată de nazişti, pentru că au adăpostit opt evrei în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial.
Era anul 1942. În contextul persecuţiei naziste împotriva evreilor din Polonia, profitând de faptul că locuiau într-o zonă izolată, în ciuda dificultăţilor economice şi conştienţi de riscul asumat, soţii Ulma au adăpostit în casa lor timp de un an şi jumătate familia de evrei a lui Saul Goldman.
În dimineaţa zilei de 24 martie 1944, poliţia nazistă a înconjurat locuinţa familiei Ulma şi i-a capturat pe cei opt evrei găzduiţi clandestin, care au fost ucişi cu câte un glonţ în ceafă. A venit rândul gazdelor, vinovate pentru că i-au ascuns pe evrei: Józef şi Wiktoria au fost ciuruiţi de gloanţe în pragul casei, în faţa copiilor şi a numeroşilor martori constrânşi să asiste la execuţie. Plânsul disperat al celor şase copii i-a deranjat pe nazişti atât de tare, încât nu au ezitat să îi extermine pe toţi: Stanisława, în vârstă de 8 ani; Barbara, 6 ani; Władysław, 5 ani; Franciszek, 4 ani; Antoni, 3 ani; Maria, un an şi jumătate. Masacrul a fost "sărbătorit" cu chiote şi vodcă din abundenţă, ca într-un ritual macabru.
"V-am scutit de grija lor", a fost replica naziştilor în faţa consătenilor împietriţi care, în câteva minute, au văzut murind în faţa lor 16 persoane, mai precis 17, deoarece Wiktoria era însărcinată în luna a şaptea. Îngropaţi iniţial în locul masacrului de către consătenii constrânşi să sape gropile, după zece luni au fost exhumaţi pe ascuns, cu riscul represaliilor, şi au fost înmormântaţi cu demnitate în cimitirul parohial din Markowa. Cu această ocazie, s-a descoperit că al şaptelea copil era aproape născut.
Józef Ulma, născut la 2 martie 1900, era un abil pomicultor şi un pasionat apicultor. La 7 iulie 1935, s-a căsătorit cu Wiktoria Niemczak. Aveau o fermă agricolă la Markowa. Józef comercializa legume, preda în sat tehnici de creştere a albinelor şi a viermilor de mătase, gestiona o cooperativă de produse lactate şi era înscris la cooperativa sanitară din Markowa. Era un creştin fervent, care frecventa în mod normal biserica parohială. Era bibliotecarul Cercului Tinerilor Catolici şi membru activ al Uniunii Rurale a Tinerilor "Wici". Era iubit de toţi în sat şi avea relaţii de prietenie cu evreii. Cultiva şi un hobby: fotografiatul, graţie căruia astăzi există o bogată documentaţie fotografică a familiei sale.
Wiktoria Niemczak, născută la 10 decembrie 1912, după căsătoria cu Józef Ulma, s-a dedicat casei şi copiilor, ajutându-şi soţul şi participând împreună cu acesta la viaţa comunităţii parohiale. Se dedica şi teatrului în grupul teatral al Uniunii Rurale a Tinerilor "Wici". Împreună cu soţul, era membră a Confraternităţii Rozariului Viu şi participa activ la iniţiativele de rugăciune şi de apostolat. Din căsătoria lor s-au născut şase copii, fiind însărcinată cu al şaptelea în momentul morţii.
Józef şi Wiktoria Ulma au fost rebotezaţi "samaritenii de la Markowa", deoarece în Biblia găsită în casa lor erau subliniate în roşu chiar câteva versete din parabola bunului samaritean. Este clar că decizia de a-i ajuta pe evrei a fost luată la lumina poruncii iubirii şi a exemplului evanghelic. Faima martiriului acestei familii a rămas constantă în timp, în ciuda vicisitudinilor istorice ale Poloniei, şi a ajuns până astăzi.
O familie ridicată la cinstea altarelor este semn de speranţă în aceste timpuri în care familia este supusă atâtor crize, semn că sacramentul Căsătoriei poate fi trăit în plinătate doar punându-l pe Cristos în centru.
