de pr. Florin-Petru Sescu
La sfârşitul lunii ianuarie, la invitaţia pr. Roberto Vacaru şi a pr. Paul Roca, PS Petru Sescu, episcop auxiliar al Diecezei de Iaşi, însoţit de pr. Florin-Petru Sescu, director al Centrului Misionar Diecezan de Iaşi, a pornit către Panama pentru a-l reprezenta pe episcopul Iosif Păuleţ şi Dieceza de Iaşi la sfinţirea celor trei biserici construite în misiuni: Ojo di Agua, Mila 3 şi Chirique Grande. Aceste biserici sunt rodul muncii misionarilor români, dar şi rodul sprijinului misionar oferit de preoţi şi credincioşi ai Diecezei de Iaşi, precum şi al multor altor binefăcători români.
Vizita realizată în Panama a ajutat mai mult la cunoaşterea dificultăţilor cu care se confruntă preoţii misionari, atât în comunităţile mari pe care le păstoresc, cât mai ales în satele mici, îndepărtate şi situate la distanţe mari, greu accesibile din cauza vegetaţiei înalte. Vizitând acele sate, ne-am dat seama cât de importantă este activitatea de evanghelizare de la persoană la persoană. Un misionar se bucură chiar şi de un singur suflet salvat, pe care îl susţine şi îl încurajează, pentru ca acea persoană să devină, la rândul ei, misionar care ajută la mântuirea sufletelor, vorbind cu alte persoane, evanghelizând. Privind la modul în care misionarii noştri intrau în casele oamenilor, la modul în care le vorbeau, am înţeles că a fi misionar curajos înseamnă, în primul rând, a nu te descuraja chiar dacă nu toată lumea te ascultă; a înfrunta cu tărie şi speranţă mai ales momentele de răceală, dezinteres sau refuz ale altora. Am văzut de mai multe ori preotul misionar intrând într-o casă în care o singură persoană îl asculta, iar celelalte îl ignorau. Pentru faptul că nu se descurajează şi continuă să evanghelizeze, misionarii merită toată aprecierea noastră.
La sfinţirea bisericii din Ojo de Agua, pr. Roberto Vacaru a povestit tuturor prima sa experienţă misionară în acea localitate. În prima zi, când a mers să celebreze Sfânta Liturghie în această localitate, la celebrare au venit doar două persoane botezate, două persoane foarte în vârstă, dintre care una nu auzea prea bine, iar cealaltă nu vedea prea bine. Şi-a amintit că la acea Sfântă Liturghie a fost întrerupt de multe ori de către cele două persoane, pentru că persoana care nu auzea îi spunea să repete, iar cea care nu prea vedea îl întreba de ce ţipă. La şase ani după această întâmplare, comunitatea în sărbătoare avea credincioşi de toate vârstele. În multe localităţi, misionarii au pornit de la o persoană sau două şi au ajuns la un număr mult mai mare de credincioşi. A fost un drum lung şi anevoios, dar cu multe împliniri spirituale.
Această "turmă mică", aşa cum a numit-o PS Petru Sescu la una dintre Sfintele Liturghii celebrate, are nevoie încă de rugăciunile credincioşilor din România şi de ajutorul lor pentru a nu-şi pierde curajul în înfruntarea greutăţilor. Asemenea apostolilor, la începutul Bisericii, ei sunt puţini, dar ştiu că Isus cel viu va fi mereu alături de ei. Bisericile construite în Panama vin să întărească în oameni convingerea că Dumnezeu şi-a făcut loc şi între ei. Dumnezeu coboară în mijlocul lor într-o biserică sfinţită, pe un altar consacrat.
Mii de mulţumiri misionarilor din Panama şi tuturor celor care au susţinut proiectele: picturile bisericii din Ojo de Agua, altarul şi construirea bisericii din Mila 3, renovarea bisericii din Chirique Grande. Dumnezeu să răsplătească fiecăruia în parte!
