de dr. Bianca Hanganu
Toxiinfecţiile alimentare sunt rezultatul consumului de alimente care conţin microorganisme (bacterii, virusuri sau paraziţi).
Microorganismele pot pătrunde în mâncare prin intermediul unei persoane bolnave, dacă acea persoană nu se spală corect pe mâini înainte de a pregăti mâncarea. Unele microorganisme se pot găsi deja în alimente sau pe suprafaţa alimentelor - fiind necesară spălarea acestora înainte de a le consuma sau pregătirea lor termică la temperatură suficient de mare pentru a le distruge. Exemple de alimente care necesită obligatoriu preparare termică sunt carnea - inclusiv fructele de mare, laptele şi ouăle. Alteori, microorganismele pot fi transferate de pe un aliment pe altul, prin intermediul ustensilelor de bucătărie. De exemplu, nu este sănătos să tăiem legumele pentru salată pe un tocător pe care mai înainte a fost tăiată carne crudă, fără a spăla acel tocător după ce am tăiat carnea.
Manifestările toxiinfecţiei alimentare pot apărea imediat după ingestia alimentelor contaminate cu microorganisme sau la un interval de timp mai lung sau mai scurt, de ordinul zilelor sau săptămânilor. Principalele manifestări sunt cele din sfera digestivă: greţuri, vărsături, dureri la nivelul abdomenului, diaree apoasă sau diaree cu sânge, la care adăugăm febră. Mai rar, pot apărea manifestări care să sugereze afectarea sistemului nervos, precum vedere înceţoşată sau senzaţie de ameţeală.
Măsuri care pot fi luate pentru remediere atunci când starea nu este gravă: consumaţi multă apă - deoarece prin vărsături şi diaree organismul pierde multe lichide care trebuie înlocuite pentru a preveni deshidratarea; mâncaţi porţii mici, care nu conţin prea multe grăsimi; odihniţi-vă bine dacă vă simţiţi obosiţi - nu forţaţi organismul supunându-l la activităţi intense pe timp de oboseală. Pentru manifestări grave, este important să apelaţi la ajutor medical specializat: dureri intense la nivelul abdomenului, imposibilitatea de a bea lichide sau de alimentare, vărsături sau scaune cu sânge, febră mai mare de 38°C.
Măsurile de prevenţie sunt esenţiale. Iată care sunt câteva modalităţi simple de prevenţie.
Riscul de infecţie scade atunci când ne spălăm bine pe mâini după următoarele tipuri de activităţi: schimbat scutece, folosirea toaletei, ştergerea nasului, atingerea animalelor, aruncarea gunoiului.
O altă modalitate de prevenire se referă la prevenirea îmbolnăvirii altor persoane: dacă sunteţi bolnavi, staţi acasă - evitaţi să mergeţi la muncă sau la şcoală, pentru a nu se îmbolnăvi şi colegii, dar şi pentru a vă odihni bine, odihna fiind mereu importantă în recuperarea din boală.
Fiţi atenţi la alimentele pe care le consumaţi şi la forma sub care le consumaţi: de exemplu, nu beţi lapte nepasteurizat sau băuturi preparate cu astfel de lapte (pasteurizarea este o metodă de conservare termică, în special pentru lapte şi sucuri de fructe, la temperatură sub 100°C, care permite distrugerea microorganismelor şi păstrarea îndelungată în siguranţă în magazine).
Alte măsuri generale de prevenţie: spălaţi bine fructele şi legumele înainte de a le consuma; menţineţi temperatura frigiderului sub 4°C, iar a congelatorului sub -18°C; gătiţi bine carnea şi fructele de mare (să fie bine pătrunse); gătiţi oul până când gălbenuşul este tare; spălaţi mâinile, ustensilele şi tocătoarele după ce au intrat în contact cu carnea crudă.
Toate aceste măsuri au rolul de a ne feri de pătrunderea microorganismelor în corpul nostru. Fie distrug bacteriile, fie împiedică apariţia acestora pe alimente, fie împiedică înmulţirea sau dezvoltarea acestora.
Alimentaţia este un proces esenţial pentru supravieţuire. Să ne asigurăm că avem grijă de sănătatea noastră, inclusiv fiind atenţi la siguranţa alimentelor pe care le consumăm.
