Interviu cu pr. Felix Roca, realizat de pr. Claudiu Bulai
Anul acesta, la 8 decembrie, se împlinesc 30 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Acţiunea Catolică în Dieceza de Iaşi. Pentru a cunoaşte mai bine această asociaţie şi pentru a înţelege care este rolul ei în dieceza noastră, vă oferim un interviu luat unuia dintre cei mai vechi membri ai Acţiunii Catolice.
- Ce rol aveţi în cadrul acestei asociaţii şi ce presupune acesta?
Sunt asistent spiritual diecezan, iar misiunea este aceea de a însoţi spiritual întreaga asociaţie şi în mod special Consiliul diecezan, astfel încât să fie fidelă identităţii sale şi misiunii pe care o are în Biserică. De fapt, prin tot ceea ce face, Acţiunea Catolică este chemată să îi apropie tot mai mult pe membrii ei de Cristos şi de Biserica sa.
- De cât timp sunteţi asistent spiritual al Acţiunii Catolice şi ce anume v-a determinat să faceţi parte din aceasta?
Asistentul spiritual diecezan primeşte numirea din partea episcopului cu mandatul de a însoţi asociaţia şi de a fi o punte de legătură cu ierarhia ecleziastică. PS Petru Gherghel mi-a încredinţat această misiune în anul 2004, în continuarea muncii extraordinare a regretatului părinte Cornel Cadar. Momentele trăite cu Acţiunea Catolică de la Faraoani, ca seminarist, au fost foarte semnificative şi m-au legat de pe atunci de această asociaţie. Tocmai de aceea, numirea ca asistent spiritual al Acţiunii Catolice "Sfântul Iosif" mi-a oferit multă bucurie.
- Cum a fost începutul Asociaţiei Acţiunea Catolică "Sfântul Iosif" în Dieceza de Iaşi în anii '90?
Prima formă de organizare a fost la iniţiativa tinerilor care simţeau marea nevoie de a fi uniţi, de a trăi momente de comuniune şi de sărbătoare, de a înţelege mai bine credinţa şi de a-l mărturisi pe Isus Cristos. Erau ani de mare efervescenţă, încurajată şi de susţinerea grupurilor din alte ţări, în special din Italia, care au inspirat drumul Acţiunii Catolice din Dieceza de Iaşi. În acele timpuri, s-au remarcat multe persoane, păstori şi laici, care au contribuit foarte mult la organizarea asociaţiei. Ulterior, s-au constituit grupuri de adulţi şi de copii.
- Care ar fi câteva dintre evenimentele mai importante ale asociaţiei de la fondarea ei şi până astăzi?
Fără îndoială, este semnificativ faptul că Acţiunea Catolică din Dieceza de Iaşi a fost gazda unor evenimente organizate de Forumul Internaţional al Acţiunii Catolice de la Roma. Printre acestea, se remarcă a VI-a Adunare Generală a acestui organism care a pus Acţiunea Catolică "Sfântul Iosif" pe harta mondială a acestei asociaţii. Nu este mai puţin important faptul că asociaţia noastră face parte şi din Federaţia Acţiunea Catolică din România, care oferă oportunitatea de a fi în comuniune cu alte asociaţii de Acţiune Catolică din întreaga ţară.
- Care este structura acestei asociaţii atât la nivel diecezan, cât şi la nivel parohial?
Pe scurt, asociaţia are o structură de organizare foarte clară ce o caracterizează ca asociaţie de laici: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, responsabili de sectoare (copii, tineri, adulţi), responsabili de laturi (liturgică, formativă, caritativă, cultural-recreativă). Există un Consiliu diecezan, în mare parte cu aceeaşi structură, la care se adaugă coordonatorii zonali. Asociaţia este însoţită de asistenţii spirituali care, la nivel diecezan, sunt numiţi de către episcopi. Structura nu este doar un aspect statutar, ci are menirea de a contribui ca asociaţia să îşi îndeplinească bine misiunea.
- Dacă ne gândim la rolul membrilor la nivel parohial, care ar fi acesta? Cu ce contribuie ei la viaţa parohiei?
De fapt, la orice nivel, asociaţia urmăreşte să conştientizeze membrii ei în privinţa vocaţiei laicale, adică a chemării pe care o au din partea lui Dumnezeu de a trăi credinţa şi de a-l mărturisi pe Isus Cristos, mai ales în ambientele specifice: familie, şcoală, loc de muncă, societate, cultură, administraţie, politică etc. Papa Francisc vorbeşte de o "Biserică ce iese", iar laicii sunt chemaţi să fie protagonişti ai acestei Biserici care depăşeşte zidurile lăcaşului de cult, pentru a duce vestea cea bună tuturor persoanelor.
- Suntem în luna decembrie, când se depun sau se reînnoiesc adeziunile la Acţiunea Catolică. De ce ar depune sau ar reînnoi un credincios această adeziune?
Viaţa înţeleasă ca vocaţie înseamnă să cauţi tot mai mult să creşti în prietenia cu Cristos şi să pui toate darurile primite de la Dumnezeu în slujba Bisericii, începând de la comunitatea din care faci parte. Acţiunea Catolică oferă această oportunitate în comuniune cu atâtea persoane, copii, tineri şi adulţi, care împărtăşesc acelaşi stil de viaţă. A depune sau a reînnoi adeziunea la Acţiunea Catolică înseamnă a ieşi din anonimat şi a arăta dragostea pentru propria comunitate.
- Când vă gândiţi la toţi aceşti ani de slujire în Acţiunea Catolică, ce moment v-a făcut să simţiţi că merită să faceţi parte din această asociaţie?
Exemplul atâtor laici care, pe lângă responsabilităţile din familie şi de la locul de muncă, au găsit mereu timp şi energie pentru activităţile Acţiunii Catolice au fost mereu o încurajare pentru a trăi vocaţia mea de preot. Iar comuniunea dintre copii, tineri şi adulţi a fost mereu pentru mine un izvor de entuziasm şi bucurie.
- La finalul lunii octombrie s-a celebrat o Sfântă Liturghie pentru a marca cei 30 de ani de activitate. Ce alte iniţiative mai sunt programate în perioada următoare?
Anul asociativ 2022-2023 conţine numeroase iniţiative care pornesc de la motoul biblic: "Fideli adevărului în iubire, să creştem în toate" (Ef 4,15). Tema care ne însoţeşte este: "Înaintează în larg, Acţiunea Catolică! Slujeşte cu fidelitate şi pasiune". Valorile cele mai profunde ale vieţii se măsoară nu pe intensitate, ci pe fidelitate. Este un adevăr valabil şi pentru iubire, şi pentru credinţă. O fidelitate care poate fi trăită şi în raport cu Acţiunea Catolică. Creştem, facem alegeri de viaţă, ne schimbăm locul etc., însă în orice timp şi în orice loc continuăm să facem parte din marea familie a Acţiunii Catolice, dacă inima noastră a fost atinsă de pasiunea acestei implicări. Măreţia unui om este dată şi de fidelitatea faţă de alegerile făcute.
- La final, trăind Adventul care ne poartă spre Crăciun, vă invit să adresaţi un mesaj atât membrilor Acţiunii Catolice, cât şi cititorilor noştri.
Poate cea mai bună urare este aceea de a fi purtători ai lui Cristos în orice loc ne-am afla. Maria îl poartă pe Isus şi îi dă naştere. Iosif se îngrijeşte de el fără să se lase copleşit de dificultăţi şi lipsuri. Timpurile pe care le trăim ne pot copleşi şi apăsa, îngrijora şi înfricoşa, descuraja şi închide în noi înşine. Sărbătoarea Naşterii Domnului însă ne ajută să descoperim tot mai mult că omenirea nu este părăsită de Dumnezeu şi că pruncul Isus vine cu un mesaj de pace şi de speranţă. Iar noi suntem chemaţi nu doar să fim mesageri ai acestei veşti, ci, mai mult, purtători ai lui Cristos.