O, Dumnezeul meu!... Oare nu va fi numai dreptatea ta aceea care va primi suflete pentru a se jertfi drept victime?... Iubirea ta milostivă nu are nevoie şi ea de aşa ceva?... Din toate părţile este necunoscută, respinsă. Inimile în care ai dori să intri se întorc spre creaturi, de la care cer fericirea cu mizerabilă afecţiune, în loc să accepte iubirea ta infinită... (Ms. A, 84 r, în C. Tonnelier, Trăirea zilnică a evangheliei împreună cu Sfânta Tereza, Ed. Presa Bună, p. 306).