Cu Maria şi Iosif, pe calea către Isus este motoul vizitei apostolice pe care Sfântul Părinte o va întreprinde în Slovacia, în perioada 12-15 septembrie, o ţară majoritar catolică din Europa Centrală. Ultima vizită a unui suveran pontif a fost cea a Sfântului Ioan Paul al II-lea, în urmă cu 18 ani. Vizita se doreşte a fi o ocazie de întărire a credinţei şi de reînnoire a dorinţei de a merge pe urmele Mântuitorului, aşa cum rezultă din scrisoarea pe care episcopii slovaci au adresat-o întregii comunităţi catolice, Să-l primim cu bucurie.
Papa va ajunge în capitala slovacă, Bratislava, duminică, 12 septembrie, după participarea sa la Congresul Euharistic Internaţional din Budapesta. La sediul Nunţiaturii Apostolice va avea loc o întâlnire ecumenică şi primul discurs al Sfântului Părinte, agenda zilei încheindu-se cu o întâlnire privată a iezuiţilor din Slovacia. În următoarea zi, suveranul pontif va face o vizită de curtoazie la preşedintele republicii în Palatul Prezidenţial, unde va saluta autorităţile şi reprezentanţii societăţii civile, precum şi membrii Corpului Diplomatic. Tot luni, 13 septembrie, în Catedrala Sfântul Martin din Bratislava, papa îi va întâlni pe episcopii, preoţii, persoanele consacrate, seminariştii şi cateheţii Bisericii Catolice din Slovacia. Va urma întâlnirea cu comunitatea ebraică în Piaţa Rybné Námestie. Zilei de 14 septembrie îi sunt rezervate evenimente cu caracter strict religios: celebrarea Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur (proprie ritului bizantin) la Preąov, unde va ţine şi predica, întâlnirea cu reprezentaţii comunităţii de rromi din oraşul Koąice, iar seara, întâlnirea cu tinerii pe stadionul oraşului, pentru a-i încuraja în trăirea credinţei creştine. În ziua comemorării Sfânta Fecioară Maria Îndurerată, ultima din cadrul vizitei apostolice, Papa Francisc va merge la sanctuarul naţional din ©aątin, unde va avea loc un moment de rugăciune alături de episcopii ţării şi celebrarea Sfintei Liturghii.
* * *
Slovacia
Populaţia: 5,4 milioane de locuitori
Romano-catolici: 68%
(2 arhidieceze şi 6 dieceze)
Greco-catolici: 3,9%
Protestanţi: 8,9%
Ortodocşi: 0,9%
Atei: 13,4%
