Provincia Franciscană - 125 de ani

Interviu cu pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., de pr. Adrian Blăjuţă

La 26 iulie 2020, s-au sărbătorit 125 de ani de la înfiinţarea Provinciei "Sfântul Iosif" a Ordinului Fraţilor Minori Conventuali din România, o sărbătoare care continuă până în luna iulie din acest an. Pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., ne-a vorbit despre acest jubileu al provinciei, dar şi despre fraţii minori conventuali.

- Cum a fost marcat acest jubileu de 125 de ani ai Provinciei Franciscane din România?

Jubileul pe care noi, fraţii franciscani, ne-am propus să-l celebrăm cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înfiinţarea canonică a Provinciei Franciscane Conventuale "Sfântul Iosif" din România s-a născut din dorinţa de a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru binecuvântările cu care ne-a copleşit în aceşti ani şi de a ne arăta recunoştinţa noastră faţă de toţi fraţii provinciei noastre care ne-au precedat pe meleagurile acestei binecuvântate Bisericii locale din Dieceza de Iaşi. În acest scop, în parohiile din Dieceza de Iaşi, care sunt încredinţate spre păstorire părinţilor franciscani, au avut loc celebrări liturgice solemne, în cadrul cărora s-au evocat, spre aducere aminte, diferiţi fraţi care au slujit în acele locuri. Pe 26 iulie, la Hălăuceşti va fi celebrarea solemnă a încheierii jubileului, la care vor lua parte Mons. Miguel Maury Buendía, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, PS Iosif Păuleţ, episcopul Diecezei de Iaşi, PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iaşi, PS Virgil Bercea, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Oradea, pr. Carlos Trovarelli, ministrul general al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali, şi alţi oaspeţi din ţară şi străinătate, precum şi fraţii provinciei şi credincioşi ai diecezei.

- Prezenţa misionarilor franciscani este consemnată cu mult timp în urmă pe teritoriul României de azi, chiar după înfiinţarea ordinului...

Prezenţa misionarilor franciscani conventuali este atestată istoric prin bula Papei Grigore al IX-lea, "Cum hora undecima", din 11 iulie 1239, în care se cerea franciscanilor şi dominicanilor să meargă misionari la bulgari şi cumani. De-a lungul veacurilor, nenumărate sunt documentele Bisericii care atestă prezenţa şi activitatea misionarilor franciscani conventuali, documente care garantează prezenţa continuă a franciscanilor pe aceste meleaguri. Despre conţinutul acestor documente s-a scris în diverse numere ale revistei "Buletin istoric" a Diecezei de Iaşi, care pot fi consultate de cei care vor să cunoască amănunţit istoria prezenţei franciscane în misiunile din Moldova.

- Cum este organizat Ordinul Fraţilor Minori Conventuali în lume?

Ordinul este împărţit în provincii religioase, custodii generale, custodii provinciale şi delegaţii generale. Toţi fraţii împărtăşesc aceeaşi chemare franciscană conventuală şi îşi însuşesc drepturile şi obligaţiile specifice profesiunii religioase, cu excepţia celor care provin din Ordinul Sacru, deoarece ordinul nostru este socotit de Biserică printre institutele clericale.

- Vorbim despre sărbătoarea unei "provincii". Cum este organizată această provincie în România?

Provincia este formată din 12 convente şi trei case de formare pe teritoriul Diecezei de Iaşi, două convente în Arhidieceza de Bucureşti, două convente în Eparhia Greco-Catolică de Oradea, o comunitate în Eparhia Greco-Catolică de Lugoj, o comunitate în Dieceza de Satu Mare, două comunităţi în Italia şi două comunităţi în Germania. Din 25 iunie 2010, provincia noastră a înfiinţat în mod canonic Custodia Provincială de Orient şi Ţara Sfântă, formată din două convente în Turcia şi două convente în Liban. Numărul fraţilor franciscani cu profesiune solemnă (voturi pe viaţă) este de 215, dintre care 111 activează pe teritoriul României, iar 104 în străinătate; 18 fraţi cu profesiune simplă (voturi temporare) şi 2 postulanţi.

- Cum este trăită în mod practic carisma ordinului în Dieceza de Iaşi?

Specificul carismei franciscane fiind fraternitatea trăită în convent, urmând regula de viaţă a părintelui nostru, Sfântul Francisc, "trăim şi mărturisim Sfânta Evanghelie în comuniune fraternă, minoritate, ascultare, fără nimic propriu şi în castitate", conform Constituţiilor ordinului. Fraţilor le-au fost încredinţate unele parohii spre păstorire, iar ei îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Bisericii Universale şi cele ale Bisericii locale. De asemenea, fraţii provinciei îşi desfăşoară activitatea şi în domeniul socialului, prin Fundaţia "Pacea", dar şi în domeniul editorial, prin Editura "Serafica". După specificul nostru franciscan, fraţii provinciei sunt şi asistenţi spirituali pentru membrii Ordinului al Treilea Franciscan (terţiarii) şi pentru membrii Asociaţiei Internaţionale "Armata Maicii Domnului".

- Care sunt momentele mai importante din istoria prezenţei fraţilor franciscani din România?

Pentru a răspunde acestei întrebări cred că ar fi necesar un studiu istoric care să scoată la iveală toate momentele mai importante din activitatea provinciei franciscane. Eu mă limitez să amintesc anul 1990, când s-a reluat organizarea provinciei, ziua de 2 mai, când a fost deschiderea provizorie a Seminarului Franciscan, la Nisiporeşti; prima vizită a ministrului general, părintele Lanfranco Serini (6-14 martie 1991); Capitulul Provincial din 1993, la care au participat 48 de fraţi, ziua de 8 septembrie 1993, când a avut loc hirotonirea întru preoţie a primilor patru fraţi franciscani în ritul greco-catolic, la Oradea; tipărirea revistei "Mesagerul Sfântului Anton de Padova", în limba română; reînfiinţarea comunităţii franciscane greco-catolice din Oradea; ziua de 26 iulie 1995, celebrarea primului centenar al provinciei; ziua de 22 iunie 1997, când la Roman au fost hirotoniţi preoţi 25 de fraţi ai provinciei... O altă zi importantă a fost ziua de 22 septembrie 2018, când terţiara franciscană Veronica Antal a fost declarată fericită... La ora actuală, provincia noastră lucrează la cauza de beatificare a slujitorului lui Dumnezeu pr. Martin Benedict şi a slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, fraţi franciscani morţi în faimă de sfinţenie.

- Cum aţi ales să deveniţi preot franciscan?

Am avut fericirea de a proveni dintr-o parohie catolică păstorită de fraţii franciscani, unde am auzit deseori vorbindu-se despre Sfântul Francisc din Assisi şi alţi sfinţi franciscani. Fiind admis în grupul ministranţilor, am avut posibilitatea să fiu mai aproape de preotul din localitate, care cred că m-a făcut să descopăr vocaţia la Sfânta Preoţie. În familie, aveam deja un frate preot - care, mai târziu, am aflat cum a devenit preot franciscan -, dar, cum spune părintele Albert, eu trebuia să devin "preot cu funie", adică franciscan. Urmând toate etapele de formare, în familia franciscană, am descoperit această carismă pe care mi-am însuşit-o şi acum o trăiesc. Pe scurt: chemarea de la Dumnezeu, exemplul părintelui Petru Albert şi grija lui faţă de vocaţie, rugăciunea bunicii şi a mamei mele, bunăvoinţa mea de a răspunde chemării şi grija formatorilor au făcut din mine un frate franciscan şi un preot al Domnului...

- Ce mesaj transmite creştinilor de astăzi Sfântul Francisc din Assisi, fondatorul ordinului din care faceţi parte?

Sfântul Francisc este persoana care a primit şi a trăit evanghelia lui Isus Cristos cu bucurie, simplitate şi dăruire. Şi astăzi Francisc este un model pentru cei care vor să trăiască "în mod perfect evanghelia Domnului nostru Isus Cristos". Este un om al păcii şi al fraternităţii universale, ceea ce face din el un punct de reper pentru multe persoane, indiferent de apartenenţă etnică, socială sau religioasă. În testamentul său, Sfântul Francisc îi invită pe fraţii săi să meargă în lume şi să ureze tuturor pacea, care este un dar ce vine de sus. Salutul "Domnul să-ţi dăruiască pacea sa!", pe care el obişnuia să-l adreseze celor pe care îi întâlnea, răsună şi astăzi, oriunde vei întâlni un frate franciscan... Din acest motiv, eu îndrăznesc să-i salut pe toţi cititorii revistei "Lumina creştinului": "Pace şi bine!"