de dr. Bianca Hanganu
Diabetul zaharat - numit şi diabet mellitus - este o boală cronică de care suferă din ce în ce mai multe persoane. Bolile cronice se întind ca durată pe o perioadă lungă - în acest caz, pe toată viaţa. Date oficiale publicate de Ministerul Sănătăţii susţin că în România existau în anul 2015 aproape un milion de persoane diagnosticate cu diabet. Pacienţii diabetici prezintă risc ridicat de a dezvolta complicaţii grave dacă nu îşi administrează tratamentul sau dacă tratamentul nu este potrivit. Complicaţiile acute se numesc astfel pentru că se dezvoltă într-un timp scurt şi pot apărea oricând. Acestea se referă la modul de administrare a tratamentului - în doze prea mari sau prea mici, ceea ce conduce la crize de hipoglicemie, respectiv de hiperglicemie.
Hipoglicemia apare atunci când nivelul de glucoză sau de zahăr din sânge scade sub limitele normale. La pacienţii care suferă de diabet, aceasta înseamnă că şi-au administrat prea multă insulină faţă de nevoile organismului într-un anumit moment. De regulă, se întâmplă atunci când cantitatea de insulină nu a fost corelată corespunzător cu activitatea fizică şi cu alimentele consumate. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, dacă săriţi peste una din mese sau dacă lăsaţi să treacă prea mult timp între mese sau între mesele principale şi gustări. Se mai poate întâmpla atunci când faceţi activitate fizică prea intensă fără să suplimentaţi carbohidraţii sau fără să diminuaţi doza de insulină, sau dacă greşiţi doza de insulină sau de medicamente antidiabetice orale şi luaţi doză prea mare.
Hipoglicemia se instalează relativ repede şi este periculoasă, astfel că pacienţii trebuie să ştie să recunoască manifestările şi modalităţile prin care poate fi contracarată. Câteva exemple de manifestări: tremurături ale mâinilor şi picioarelor cu dificultăţi de orientare, senzaţie de furnicături la nivelul buzelor, stare de oboseală, senzaţie de foame şi dureri de cap. La acestea adăugăm transpiraţii abundente şi lăcrimare, anxietate şi iritabilitate cu tulburări de concentrare. Inima începe să bată mai repede şi mai puternic - ceea ce în termeni medicali numim tahicardie şi palpitaţii. În aceste momente vederea persoanei devine înceţoşată. Dacă nu se intervine la timp pentru contracararea hipoglicemiei, există riscul de agravare, cu apariţia stării de somnolenţă şi confuzie, care pot merge până la pierderea stării de conştienţă. Rezolvarea stă în creşterea nivelului de glucoză, consumând 15-20 de grame de carbohidraţi cu acţiune rapidă (de exemplu, o linguriţă cu zahăr; un pahar cu suc natural de fructe sau o băutură îndulcită, deci nu băuturi dietetice). De aceea, e bine ca toţi pacienţii diabetici să aibă în permanenţă în buzunar ceva dulce.
Hiperglicemia este situaţia opusă celei precedente şi apare din cauză că doza de insulină sau de medicaţie antidiabetică orală este prea mică sau insuficientă, sau nu există corelare corespunzătoare între efort fizic, alimente şi medicamente antidiabetice. La fel ca hipoglicemia, este o complicaţie gravă şi poate fi ameninţătoare de viaţă. În ce situaţii poate apărea: dacă uitaţi să vă luaţi medicaţia antidiabetică, dacă aţi mâncat alimente cu prea mulţi carbohidraţi - ceea ce împiedică medicaţia obişnuită să reducă nivelul de glucoză din sânge -, dacă sunteţi stresaţi sau dacă aveţi o infecţie în organism. La valori doar puţin mai mari este posibil ca organismul să nu reacţioneze în niciun fel. Însă, dacă hiperglicemia este marcată, s-ar putea să crească volumul de urină pe care îl eliminaţi într-o zi, urinarea fiind mai frecventă pe timpul nopţii; consecutiv veţi avea senzaţie de sete; de asemenea, apar dureri de cap, oboseală şi somnolenţă marcată.
Pentru prevenirea hiperglicemiei puteţi proceda astfel: să vă asiguraţi că ştiţi cantitatea de carbohidraţi din alimentele sau băuturile pe care le consumaţi şi cât de mult va creşte nivelul glucozei din sânge la finalul mesei; să faceţi exerciţii fizice în fiecare zi - este important să aveţi o viaţă activă; să respectaţi planul terapeutic prescris de medicul specialist pentru diabet: adică să ştiţi mereu la ce oră trebuie să luaţi pastilele sau să vă administraţi insulina, să ştiţi ce doză trebuie să vă administraţi de fiecare dată. Este important să urmaţi întocmai schema de tratament, astfel încât viaţa cu diabet să fie cât mai aproape de normal.
