de Marta Dumea (Pildeşti)
Adevărata învăţătură a lui Isus despre fericire este cuprinsă în Predica de pe munte (Mt 5-7). În cele opt fericiri descoperim că cei blânzi, milostivi, iubitori de pace, cei persecutaţi etc. sunt destinatarii fericirii divine.
Există o fericire spirituală şi una materială. Ele sunt posibile pentru toţi oamenii doar dacă le vor şi se încred în Dumnezeu. Pentru mine înseamnă să am sufletul curat, să-mi ajut semenii, să fac fapte bune şi să-l primesc pe Cristos în inima mea. Dumnezeu, fiind Tatăl meu ceresc, vrea ca întotdeauna să fiu fericită. La fel şi părinţii, asigurându-mi tot ceea ce am nevoie. Aşadar, fericirea depinde doar de mine, de cât lucrez la ea pentru a o păstra.
Devin însă nefericită atunci când nu ajung mereu la Sfânta Liturghie sau produc supărare lui Dumnezeu şi aproapelui. În faţa unui obstacol, rămân încrezătoare, deoarece îl am pe Isus alături de mine şi mă ajută.
În lume sunt copii şi oameni mari care au găsit sau nu acest dar divin - fericirea. Celor dintâi le spun să rămână în continuare fericiţi şi alături de Dumnezeu. Celorlalţi, le spun că mă voi ruga cu bucurie şi îi voi ajuta oricând ca să se apropie de Isus.
Tu eşti cu adevărat fericit?
