de Petronela Maftei
Sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Centrul Diecezan Caritas Iaşi a fost planificată pe 4 aprilie, la catedrala din Iaşi şi, ulterior, pe 10 octombrie, la sanctuarul marian din Cacica, pentru a aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru ceea ce s-a realizat în 30 de ani de activitate în favoarea celor nevoiaşi, sub privirea şi ocrotirea Preasfintei Fecioare Maria, Regina Sfântului Rozariu.
Din nefericire, situaţia dificilă cauzată de pandemia care a copleşit întreaga lume nu ne-a permis o întrunire cu toţi cei care au făcut posibilă realizarea misiunii Caritas, însă a adus o chemare mai puternică adresată conştiinţei noastre credincioase: vom fi în permanenţă alături de cei nevoiaşi, singuri sau bolnavi!
Pentru siguranţa tuturor participanţilor şi, nu în ultimul rând, pentru siguranţa beneficiarilor noştri şi a aparţinătorilor, aceste întâlniri au fost anulate. Să sperăm că, în timp, situaţia se va schimba şi va putea avea loc o sărbătoare a carităţii.
Am avut ocazia să ne exprimăm recunoştinţa pentru cei 30 de ani în slujba aproapelui prin vizite la persoanele care, în tot acest timp, au făcut posibilă misiunea caritativă a asociaţiei prin nenumărate acţiuni de binefacere.
Pe traseul nostru, ne-am propus să ne oprim la cei care au reuşit să transmită societăţii care este misiunea noastră de creştini - foşti directori şi susţinători din partea Episcopiei Romano-Catolice: PS Petru Gherghel, episcop emerit, PS Iosif Păuleţ, episcop al Diecezei de Iaşi, pr. Egidiu Condac, vicar general al Diecezei de Iaşi, pr. Mihai Budău, pr. Vladimir Petercă, pr. Grigore Duma - şi urmează să-i vizităm pe IPS Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, şi pe pr. Marius Adam.
Putem privi acest ceas aniversar ca un popas ce ne oferă răgazul să reflectăm, să ne oprim puţin din acţiunile noastre şi să privim asupra a ceea ce s-a realizat. Vom constata un număr impresionant de persoane: copii şi bătrâni uitaţi sau abandonaţi, familii în situaţii dificile, persoane descurajate, bolnave sau singure, persoane cu dizabilităţi, migranţi, persoane lovite de catastrofe naturale şi alte categorii vulnerabile, care au găsit o rază de speranţă şi o mână întinsă la momentul potrivit. Cum ar putea o astfel de poveste, care concentrează 30 de ani de caritate, să rămână nespusă?
Nu au fost puţine activităţile desfăşurate: de la sortarea hainelor şi distribuirea de pachete cu alimente până la construirea de case pentru cei nevoiaşi, de biserici sau clădiri pentru educaţie catehetică, pentru recreere şi petrecere a timpului liber, reparaţii capitale la biserici, şcoli şi spitale, furnizare de medicamente şi aparatură medicală pentru dispensare şi spitale. Ulterior, s-a simţit nevoia să se promoveze o mentalitate caritativă în rândul tuturor membrilor comunităţilor din Dieceza de Iaşi. Pornind de la acest principiu călăuzitor, asociaţia noastră a promovat solidaritatea şi educarea societăţii faţă de cei aflaţi în suferinţă prin înfiinţarea unor programe sociale şi furnizarea de servicii sociale adresate beneficiarilor.
Mulţumim bunului Dumnezeu pentru existenţa voastră: angajaţi şi voluntari, reprezentanţi ai episcopiei şi parohiilor, donatori locali şi externi, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.