De la aspectul fizic la diagnosticarea diferitelor intoxicaţii, părul îndeplineşte numeroase roluri pentru organism şi pentru integrarea noastră în societate.
Părul oferă protecţie împotriva factorilor externi (precum traumatisme sau radiaţii ultraviolete), contribuie la reglarea termică (împiedică pierderea de căldură în mediu rece, iar prin contribuţia la producţia şi evaporarea sudoraţiei ajută la răcorire în mediu cald), contribuie la lubrifierea scalpului prin producţia de sebum, oferă confort psihologic prin componenta cosmetică. Părul reprezintă şi o bună "arhivă" pentru istoricul medical, păstrând informaţii legate în special de consumul de substanţe care se elimină prin păr (ex.: alcool, droguri, metale grele). De asemenea, părul conţine şi elemente utile pentru identificarea persoanelor (ex.: ADN, informaţii privind originea ancestrală sau diferite boli rare ale firelor de păr).
Firul de păr prezintă ca structură două elemente principale: un folicul şi un ax. Foliculul este partea inserată în piele, iar axul este partea pe care o vedem la exterior. Foliculul conţine vase de sânge care aduc nutrienţi şi celule care prin diviziune vor forma axul (sau lungimea firului de păr).
Firele de păr de pe cap se regenerează la 6-7 ani, iar ciclul natural de regenerare are trei faze, controlate de diferiţi stimuli hormonali, vasculari şi nervoşi: o fază de creştere şi pigmentare (durează 2 până la 6 ani - cu un ritm de creştere de circa 1 cm pe lună), o fază de regresie (durează circa 6 săptămâni) şi o fază de repaus (durează circa 6 luni), după care firul de păr cade şi un fir de păr nou se pregăteşte să iasă în locul lui. Prin acest ciclu pierdem aproximativ 100 de fire de păr pe zi - dar avem în total 100.000, iar firele de păr se află în diferite stadii evolutive la diferite momente în timp, astfel că nu vom simţi această pierdere zilnică de 0,1%. Însă, odată cu trecerea anilor, foliculul din care se regenerează firele de păr îmbătrâneşte şi oboseşte, se ridică spre suprafaţa pielii, faza de creştere se scurtează, firul de păr creşte mai puţin, mai subţire, mai puţin colorat, cade mai uşor, pierdem mai mult de 100 de fire pe zi şi aspectul general va fi rărit.
La unele persoane însă această "îmbătrânire" are loc prematur, cu apariţia cheliei sau calviţiei (în termeni medicali, pierderea părului se numeşte alopecie). În acest caz, faza de creştere se scurtează atât de mult, încât firul de păr "moare" înainte de a ieşi la suprafaţa scalpului. La bărbaţi, calviţia poate avea loc dinspre tâmple spre centru sau dinspre centru spre margini în manieră circulară, iar la femei porneşte în manieră liniară dinspre centru spre părţile laterale ale capului. Atunci când este prematură, alopecia este cel mai adesea de natură genetică - ereditară, urmând un tipar specific de la tată la fiu (uneori se poate sări peste o generaţie - transmitere de la bunic la nepot). Această pierdere ereditară este strâns legată de fenomene hormonale, care controlează producţia de sebum de la nivelul scalpului. Alte cauze pot fi medicamente, infecţii sau boli sistemice (ex.: lupus). Pierderea părului cu tipar neregulat, pe alocuri, poate fi determinată de o combinaţie de factori precum stres, virusuri, alergii sau toxine, însă după 6 luni - un an de la dispariţia cauzei, creşterea părului va reveni la normal.
Căderea părului este strâns legată şi de alimentaţie: deficitul de fier, de vitamina D şi de vitamina B contribuie la căderea părului, iar alimente precum nucile, seminţele şi roşiile furnizează nutrienţi importanţi pentru foliculii firelor de păr, contribuind la sănătatea părului. Acestea sunt motive în plus pentru a avea un stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie corectă.
