Ziua de 1 septembrie a fost pentru noi, Surorile Franciscane Misionare de Assisi, o nouă ocazie pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru cei o sută de ani de prezenţă pe pământul românesc şi la Huşi. Este al doilea loc semnificativ pentru noi, deoarece primele surori, venite din Italia acum un secol, au sădit şi aici sămânţa carismei noastre, îngrijindu-se de orfanii de după război.

Am sărbătorit acest moment de har împreună cu comunitatea parohială "Sfântul Anton de Padova" din Huşi, cu surorile noastre venite din Italia, Coreea, Kenya, Zambia, China şi în special cu superioara generală nou aleasă, sr. Francesca Farina, însoţită de consilierele ei.

Ne-am bucurat mult şi ne-am simţit onorate să-l avem în mijlocul nostru pe Excelenţa Sa Miguel Maury Buendía, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, care a răspuns cu mare disponibilitate invitaţiei noastre.

Prin cuvinte profunde şi pline de har, nunţiul ne-a îndemnat să-i mulţumim lui Dumnezeu, contemplând trecutul, şi ne-a încurajat să privim spre viitor, spunându-ne la omilie: "Vă transmit salutul de binecuvântare al papei Francisc care păstrează o amintire fericită a recentei vizite apostolice pe care a făcut-o în România. A sărbători jubileul este un har... Prin fidelitate aţi aruncat o sămânţă de speranţă în inimile multor bărbaţi şi femei. Mulţumim lui Dumnezeu pentru seminţele deja încolţite şi pentru fructele abundente deja recoltate. Primele voastre surori, ascultând de porunca iubirii şi urmând îndemnul sfântului Francisc, au părăsit ţara lor acum 100 de ani şi au venit în România pentru a repara «casa Domnului», îngrijindu-se de orfanii de după război. Încet, încet şi cu preţul multor sacrificii, au construit o poveste de dăruire în favoarea celor mai săraci şi defavorizaţi, ridicând şi spaţii sacre pentru rugăciune".

Bucuria noastră a fost şi mai mare văzându-ne înconjurate de atâtea persoane dragi: preoţi, surori, rude, prieteni, din ţară şi de peste hotare, care au răspuns invitaţiei noastre la sărbătoare.

După salutul final al sorei Francesca Farina, superioara generală, sr. Bernaveta Ciobanu, superioara provincială, a adresat cuvinte de mulţumire surorilor în vârstă, surorilor care s-au format în clandestinitate, surorilor care au condus congregaţia noastră în toţi aceşti ani şi fiecărei surori în parte, exprimând o mare recunoştinţă faţă de Provincia Fraţilor Minori Conventuali cu care am călătorit prin vitregiile timpului şi cu care continuăm să colaborăm atât de frumos şi astăzi.

Un gând special de recunoştinţă se îndreaptă către pr. paroh Ieronim Enăşoaie, către preoţii vicari şi către toţi colaboratorii şi binefăcătorii noştri, care ne-au susţinut în pregătirea acestei frumoase sărbători. Contemplând toate aceste momente încărcate de frumuseţe, inima noastră exclamă iar şi iar: Oare cum vom putea răsplăti Domnului pentru tot binele pe care ni l-a făcut în aceşti 100 de ani de prezenţă în România?

Credem că o putem face prin a-i oferi Domnului slujirea celor 93 de surori românce din care este formată Provincia noastră, o slujire simplă în mijlocul poporului, în sânul Bisericii Locale, în genunchi rugându-ne pentru ceilalţi, la căpătâiul bolnavilor, alături de cei singuri, marginalizaţi, părăsiţi, în mijlocul copiilor, al tinerilor şi al familiilor.

O facem pline de bucurie şi gratitudine, fiind conştiente că noi, surorile de azi, suntem "rodul" sacrificiului, al fidelităţii şi al credinţei surorilor de ieri, care au traversat cu atâta curaj pustiul comunismului, păstrând vie carisma institutului nostru pe meleagurile româneşti.