În general, cuvântul nou ne duce cu gândul la ceva bun şi la speranţa de bine în diferite trepte.
În cadrul revistei, cuvântul nou vrea să ne spună: propăşire spirituală. În liturgia cuvântului din prima duminică a Adventului, ciclul duminical C al noului an bisericesc (început în ziua de 2 decembrie 2018), am reţinut din lectura a doua (1Tes 3,12-4,2) cuvintele apostolului neamurilor, sfântul Paul, adresate fiilor sufleteşti din Tesalonic, după ce aflase de comportamentul lor curajos în mărturisirea credinţei creştine: "Domnul să vă facă să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi faţă de toţi, [...] ca să întărească inimile voastre, aşa încât să fiţi fără prihană în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu". Adevărata viaţă creştină înseamnă a iubi pe Dumnezeu din toată inima şi pe semeni ca pe sine însuşi. A iubi astfel e totuna cu a fi sfânt, iar a fi sfânt înseamnă a face voinţa lui Dumnezeu. În acelaşi context (1Tes 4,3 şi următoarele), apostolul scrie: "De fapt, aceasta este voinţa lui Dumnezeu, sfinţirea voastră. Să vă feriţi de desfrânare. Nimeni să nu asuprească sau să înşele; munciţi cu cinste, umblaţi cu demnitate, săvârşind fapte de caritate".
Sfântul Paul a fost un trăitor total al iubirii lui Cristos în Duhul Sfânt. Astfel, călăuzit şi susţinut în toate şi pretutindeni, putea să spună: "Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos?" (Rom 8,35) - Nimeni şi nimic!
Doamne Isuse, iubirea veşnică venită în lume, susţine-ne cu harul dumnezeiesc, pentru împlinirea chemării de a creşte şi prisosi în iubirea ta, în pelerinajul spre patria de-a pururi fericită!
