* Ne-au scris de sărbători: Viorica Făgărăşan şi Vasile Creţa (Bucureşti); Consuela Vlăduţescu (Bucureşti); Elena Dascălu (Iaşi); Constanţa Munteanu (Ploieşti); Angela Ambăruş (Iaşi); Marinela-Doina Becheş (Arad); Maria Pârvuleţu (Călan, jud. Hunedoara); Veronica Dumitraşcu (Bacău); Ioan Ioniţă (Hălăuceşti); pr. Dominic Hîrja (Buzău); Congregaţia Inimii Neprihănite (Odorheiu-Secuiesc); Acţiunea Catolică (Iaşi); fam. Marin Şpam (Baia Mare); fam. Maria Elisabeta Niculescu (Constanţa).

Vă mulţumim pentru felicitările şi gândurile frumoase pe care ni le-aţi trimis!

* Anonim. "Aş dori să primesc răspuns la rubrica «Poşta redacţiei» la nedumeririle pe care le am, şi anume: cine fixează taxele din Biserică? Mă interesează cât este simbria şi de ce nu este o taxă fixă aşa cum sunt la toate dările? Ştiu cât costă, de exemplu, o Liturghie simplă şi cea cu prohod".

La astfel de întrebări s-a mai răspuns. Deşi aţi semnat ca anonim, am constatat că nu sunteţi din Dieceza de Iaşi. Totuşi, încercăm să reluăm pentru dv. o parte din răspunsul care s-a dat anul trecut la o astfel de solicitare şi vă rugăm să ţineţi cont că în dieceza din care faceţi parte sunt alte reguli. Mai întâi, sperăm că sunteţi de acord cu principiul care spune că toţi credincioşii trebuie să contribuie la întreţinerea Bisericii, a slujitorilor ei şi a bunului mers al parohiei. Principiul este fixat în porunca pe care fiecare creştin o învaţă la prima sfântă Împărtăşanie: "Să plăteşti Bisericii simbria şi celelalte datorii după legi şi obiceiuri". Cu privire la taxa pentru susţinerea bisericii (numită simbrie sau taxă de cult), aceasta se fixează de Consiliul Prezbiteral şi este aprobată de episcop. Aceasta este actualmente în Dieceza de Iaşi 150 lei de familie pe an, fiind aceeaşi în toate parohiile. Ceea ce diferă de la localitate la localitate sunt taxele pe care le fixează comitetul bisericesc sau adunarea credincioşilor pentru a avea un clopotar, pentru a întreţine un dascăl (acolo unde el nu este angajat), pentru curăţenia în biserică sau pentru diferite construcţii care se fac în parohia respectivă. Pentru familiile care nu au nicio posibilitate, părintele paroh reduce taxa sau nu o ia deloc. În cele din urmă trebuie spus că noi găsim bani pentru o mulţime de lucruri (telefon, abonament internet, TV, radio, cadouri, brad, lucruri din supermarket etc.), dar când e vorba de susţinerea Bisericii din care facem parte ne vine greu să oferim.

* A. (e-mail). "Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care l-am primit în revista din luna decembrie 2018. Sper din toată inima să aducă şi roade. Se poate să-mi recomandaţi câteva titluri de cărţi de unde aş putea afla mai multe detalii cu privire la avort?"

Multe informaţii şi răspunsuri la întrebările dv. se găsesc şi în următoarele materiale care se află la Librăria "Presa Bună": Enciclica "Humanae vitae", Planificarea familiei după morala creştină, Planificarea naturală a familiei, Familiaris consortio, Avortul - întrebări şi răspunsuri, Myriam, de ce plângi? - Trauma avortului, confesiuni ale femeilor şi studii medicale de specialitate. Vă dorim binecuvântare de la Domnul!

* Petru Potomeanu (Iaşi). Vă mulţumim pentru cartea trimisă la redacţia noastră. Felicitări! Ea însumează cu siguranţă o muncă îndelungată, mai ales că este scrisă în versuri. Cititorul este purtat prin tabloul diversificat al realităţilor contemporane, însoţindu-l şi asistându-l pe sfântul Petru în diversele lui întrevederi. Titlul cărţii şi ilustraţia de pe copertă trezesc subit o interogaţie, poate însoţită şi de o anumită perplexitate: De ce "extraterestrul"? Pentru a evita această primă senzaţie, aceea de a fi în faţa unui material ştiinţifico-fantastic, ar fi fost poate mai potrivit titlul: "Sfântul Petru, pelerin prin lumea contemporană". Cartea cuprinde reflecţii variate, adunate din multe experienţe de viaţă, aşa cum lăsaţi să se întrevadă. Unele expresii pot fi îmbunătăţite. Altele se datorează imaginaţiei dv. poetice şi trebuie luate ca atare. Având în vedere faptul că o mare parte din materialul cărţii este o ficţiune (întâlnirile sfântului Petru cu personajele politice şi religioase ale lumii), cel care citeşte cartea ar trebui să nu aibă aşteptări sau pretenţii de ordin teologic. Redăm câteva versuri din cartea dv. "Extraterestrul Sfântul Petru", p. 36: "Raţiunea fără credinţă e-o iluzie / A propriei omnipotenţe, fără sens. / Vor unii fertilizare-n vitro şi eutanasie. / Gestul de-a oferi moarte, nu este un nonsens? / Viaţa este sacră, este un dar dumnezeiesc. / Cele ce vor unii sunt practici imorale / Care încalcă sacrul caracter a tot ce e firesc! / Astăzi omenirea păşeşte pe o spinoasă cale!"

* Prof. George Căbaş (e-mail). "Am citit cu bucurie articolul «Cine era cu adevărat Maria Magdalena?», de Cristina Uguccioni, în traducerea pr. Mihai Pătraşcu. Mă bucură atenţia acordată sfintei Maria Magdalena de papa Francisc, care a hotărât ca în ziua de 22 iulie să se celebreze sărbătoarea Sfintei Maria Magdalena. Lucrez de mai mulţi ani la o carte despre sfânta Maria Magdalena... Vă rog din suflet să căutaţi şi să îmi trimiteţi o referinţă la o afirmaţie papală sau a unei persoane autorizate a Vaticanului, pe această afirmaţie, apărută într-un document emis de Vatican. Vă mulţumesc din suflet".

Felicitări pentru iniţiativa scrierii unei cărţi despre sfânta Maria Magdalena! Cu privire la solicitarea dv., nu avem ce referinţă să vă dăm pentru că Vaticanul nu a făcut o astfel de afirmaţie. În plus, citând articolul "Cine era cu adevărat Maria Magdalena?", probabil v-au scăpat anumite nuanţe. Maria Magdalena era comemorată de Biserica Romano-Catolică şi până la papa Francisc, în aceeaşi zi: 22 iulie. Papa Francisc nu a făcut altceva decât să transforme comemorarea în sărbătoare. E vorba de creşterea gradului liturgic care se reflectă mai ales în celebrarea Liturghiei din ziua respectivă, în Biserica Romano-Catolică fiind următoarele grade liturgice: comemorare facultativă, comemorare, sărbătoare, solemnitate. Revenind la solicitarea dv., Biserica până în anul 1969 le amintea în aceeaşi zi pe toate cele trei femei pomenite de evanghelii: Maria din Betania, sora lui Lazăr şi a Martei; păcătoasa "căreia i s-a iertat mult pentru că a iubit mult"; Maria Magdalena. După 1969 s-au separat, în ziua de 22 iulie fiind amintită doar Maria Magdalena.

* Georgel Ignat (e-mail). "Biserica Catolică din România de ce nu are un post de televiziune?!"

Pentru că suntem puţini, de diferite limbi (români, unguri, germani, polonezi, sârbi, croaţi etc.) şi de câteva rituri (latin, bizantin, armean).