Ai încercat vreodată să ţi-l imaginezi pe Isus stând lângă tine? Să simţi că e atât de real, atât de aproape încât parcă îl auzi cum respiră, cum clipeşte, cum îşi mişcă mâna şi te atinge? Ai încercat? Tu cum ţi-l imaginezi pe Cristos? Unde şi cum îl vezi? Cum îl simţi? Cum arată Cristos pentru tine? Ce face? Dacă priveşti în sufletul tău şi în jurul tău, unde este Cristos acum?

Isus în camera ta. Isus în clasa ta, colegul tău de bancă. Isus la locul de muncă. Cu câtă intensitate începe să-ţi bată inima dacă auzi: "Domnul este aici şi te cheamă", te caută, te priveşte (cf. In 11,28)! El, Domnul Domnilor, devine colegul tău de bancă, de muncă, de cameră. E lângă tine: îţi şopteşte, te ajută, te îmbrăţişează. Uneori stă lângă tine, alteori merge în faţa ta, ca să-ţi lumineze calea şi să poţi păşi în siguranţă pe urma paşilor săi. Îl simţi? Îl vezi? Îl urmezi? Domnul este lângă tine şi te priveşte!

Însă uneori distanţa dintre tine şi Cristos pare abisală. Domnul pare departe, iar tu te simţi singur, abandonat. Nu simţi prezenţa sa, nu vezi chipul său. Sunt zile în care din inima ta se înalţă strigătul psalmistului: "Ascultă-mi, Doamne, glasul când te chem: îndură-te de mine şi răspunde-mi!... Eu caut, Doamne, faţa ta. Nu-ţi ascunde faţa de la mine, nu-l îndepărta cu mânie pe slujitorul tău; tu eşti ajutorul meu, nu mă respinge şi nu mă abandona, Dumnezeul mântuirii mele!" (Ps 27,7-9).

Şi atunci Domnul se îndură şi ţi se arată, devine o prezenţă reală în viaţa ta. El se lasă găsit de cei care îl caută din toată inima (cf. Ier 29,13-14; Mt 5,8). El a spus: "Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide" (Mt 7,7).

Ce Dumnezeu admirabil! Când îl căutăm din toată inima, fără prefăcătorie, Domnul însuşi ne atrage spre el. Este el cel care se apropie de noi, ne priveşte şi ne întreabă doar atât: "Ce cauţi?" (cf. In 1,38).

"Ce cauţi?" este întrebarea - prima întrebare! - pe care viaţa şi stăpânul ei, Domnul cel veşnic viu, ţi-o adresează. Răspunde-i, şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice închipuire, va păzi inima, gândurile şi întreaga ta viaţă (cf. Fil 4,7).