Exemple de dăruire - Eroii francezi
Continuăm să ne întrebăm ce a însemnat Primul Război Mondial pentru catolicii din Moldova. În acest număr încercăm să descoperim informaţii despre eroii francezi.
În catedrala din Iaşi erau în ziua de 28 martie / 9 aprilie 1917 cinci sicrie cu eroi ai misiunii franceze, care au murit la datorie: lt. colonel Georges Dubois, căpitan dr. Jean Clunet, sr. Antoinette Roux, Alphonsina Filippes, infirmieră majoră, şi Legret - soldat. Pentru ei s-au organizat funeralii naţionale.
Ziarele "Mişcarea" şi "Evenimentul" din 28-29 martie 1917 descriu ceremonia funebră şi redau cuvântările care s-au ţinut.
"Biserica catolică unde erau depuse corpurile neînsufleţite ale acestor eroi era neîncăpătoare, faţă de numărul celor cari au ţinut să dea ultimul lor salut, asistând la oficierea serviciului religios", notează ziarul "Evenimentul" din 28 martie 1917. Trupurile neînsufleţite ale celor cinci eroi erau aşezate pe catafalcuri în mijlocul bisericii, acoperite de tricolorul francez şi român, înconjurate de numeroase coroane şi jerbe de flori.
Printre cei de faţă erau generalul Berthelot, contele de Saint Aulaire - ministrul Franţei, miniştrii Angliei, Rusiei, Italiei, Spaniei, Andrevs - însărcinatul cu afaceri al SUA, I.I.C. Brătianu - preşedintele Consiliului de Miniştri, I.G. Duca - ministrul Cultelor, Vintilă Brătianu - ministrul de Război, G. Mârzescu - ministrul de Domenii, generalul Presan, generalul Averescu, generalul Paraschiv Vasilescu - şeful Statului Major, toţi parlamentarii aflaţi în Iaşi, ataşaţii militari, Misiunea Sanitară Franceză, cea rusă şi un număr mare de ofiţeri francezi, ruşi şi români, precum şi un număr mare de personalităţi.
"La ora zece soseşte dna dr. Clunet. Un văl de doliu acoperă uniforma de infirmieră. Coboară încet dintr-un automobil sanitar, salutată de o gardă de ofiţeri francezi în poziţie de salut".
Slujba de înmormântare a început în catedrală la ora 10.00. Apoi, la 10.30, în curtea bisericii, s-au ţinut mai multe cuvântări. Generalul Berthelot, contele de Saint Aulaire, generalul Presan şi I.I.C. Brătianu, în cuvântul lor, au arătat meritele fiecăruia şi au adus elogii celor căzuţi, făcându-şi datoria până la capăt.
Trupurile neînsufleţite au fost depuse de către soldaţii francezi pe carele mortuare. Carul mortuar cu rămăşiţele pământeşti ale soldatului Legret, carele cu trupurile neînsufleţite ale celor două surori, carul mortuar cu trupul neînsufleţit al dr. Clunet, un car cu coroane, un afet de tun pe care era depus trupul neînsufleţit al lt. colonelului Dubois au format cortegiul funerar, care, urmat de personalităţile prezente şi de asistenţă, a parcurs străzile Ştefan cel Mare şi Cuza-Vodă până la cimitirul "Eternitatea". Rămăşiţele pământeşti au fost depuse într-un cavou. Onorurile militare au fost date de către batalionul de jandarmi pedeştri şi "o companie de specialităţi" sub comanda unui colonel.
În apropierea fostului spital (vila "Greierul") se află un memorial (realizat de Salvador Scutari în 1923, în locul primului monument ridicat de generalul Berthelot în anul 1917) cu următorul text în franceză şi în română, săpat pe soclul monumentului: "În memoria celor care au murit la Greierul, victime ale devotamentului lor". Mai jos, la baza soclului, este un pătrat tăiat în patru părţi egale pe care sunt înscrise numele şi anii de viaţă ai celor decedaţi acolo: Genevieve Hennet de Goutel (1888-1917), doctor Jean Clunet (1878-1917), sora Antoinette Roux (1848-1917), Andrée Filippes (1885-1917)".