Stomacul este organul în care se acumulează pentru o perioadă de timp alimentele pe care le consumăm. Aici începe procesul digestiei, care se realizează cu ajutorul mai multor substanţe pe care le secretă celulele din stomac. Printre aceste substanţe se numără şi acidul clorhidric. Cantitatea secretată în mod obişnuit nu este dăunătoare. Există însă situaţii în care acidul provoacă leziuni, conducând la apariţia ulcerului: fie cantitatea de acid secretată este mai mare, fie mucoasa este fragilizată de alţi factori, iar acidul secretat în cantitate obişnuită devine periculos pentru stomac.
La nivelul tubului digestiv, boala ulceroasă afectează stomacul (ulcer gastric) şi duodenul, care este primul segment al intestinului, aflat imediat în continuarea stomacului (ulcer duodenal). Ulcerul este tocmai distrucţia provocată în peretele acestor două organe de către acidul din stomac.
Bacteria Helicobacter pylori este principala cauză de ulcer gastric, dar nu toţi oamenii care au bacteria în organism vor dezvolta ulcer; este înzestrată cu proprietăţi care o fac să reziste mediului acid din stomac; determină inflamarea mucoasei şi o face susceptibilă la acţiunea acidului.
O altă cauză importantă o reprezintă o categorie de medicamente antiinflamatorii din care fac parte ibuprofenul, aspirina, diclofenacul - pe care oamenii şi le administrează atunci când au dureri (musculare, articulare etc.) sau pentru a preveni coagularea sângelui, cum e cazul aspirinei. Dar din nou, nu toţi oamenii care iau aceste medicamente vor dezvolta ulcer. Apariţia ulcerului depinde de tipul de antiinflamator, de doza administrată, de perioada de timp cât se administrează şi de particularităţi ce ţin de organismul fiecăruia (alte boli ale stomacului, încărcătura genetică). Acţiunea este similară cu a bacteriei: fragilizează mucoasa şi o face susceptibilă la acţiunea acidului.
Fumatul, stresul, consumul de acool, anxietatea, depresia sunt alţi factori care pot determina apariţia ulcerului prin creşterea cantităţii de acid din stomac. În plus, alcoolul împiedică vindecarea ulcerului.
Simptomul principal este durerea în partea de sus a abdomenului, simţită ca o senzaţie de arsură sau de roadere. În ulcerul gastric apare imediat după masă, deoarece prezenţa alimentelor în stomac creşte cantitatea de acid - există riscul ca din cauza durerii provocate de mâncare pacienţii să evite să mănânce şi să scadă în greutate. La polul opus este durerea din ulcerul duodenal, care apare la câteva ore după masă, atunci când alimentele din stomac trec în duoden. În acest caz durerea este calmată de alimentaţie deoarece cât timp se află alimente în stomac, orificiul dintre stomac şi duoden este închis, iar acidul nu ajunge în duoden. Alte simptome: senzaţie de balonare, de saţietate după consumul unor cantităţi mici de alimente, uneori greaţă şi vărsături.
În cazuri extreme ulcerul se poate complica cu sângerare (apar vărsături cu sânge deschis la culoare sau scaune cu sânge închis la culoare) sau cu distrugerea completă a peretelui stomacului sau duodenului şi trecerea alimentelor în cavitatea abdominală - acestea sunt urgenţe chirurgicale.
Diagnosticul se pune cel mai bine cu ajutorul endoscopiei - tehnică prin care medicul introduce în stomac un tub subţire cu o cameră video în vârf şi vede starea mucoasei, iar tratamentul este medicamentos şi se va recomanda în funcţie de cauză.
Un aspect foarte important este prevenţia, prin evitarea pe cât posibil a factorilor de risc (fumat, alcool, stres, exces de medicamente antiinflamatoare) şi prin dietă bogată în fructe, legume şi fibre.
