Aşa ar putea fi exprimată caracteristica relaţiilor dintre oamenii pe care i-am cunoscut în misiunea Maikona din Kenya. Acolo am văzut cum pacea, atât de necesară existenţei noastre, porneşte dintr-o inimă atentă la necesităţile celuilalt, dezvăluind iubirea milostivă a lui Dumnezeu pe care el a sădit-o în inima fiecărui om.
Unul dintre aspectele care a marcat experienţa mea pastorală pe continentul african este modul în care oamenii de acolo reuşesc să împartă din puţinul pe care îl au, fără rezervă. Deşi în comunitatea din Maikona trăiesc şi catolici şi musulmani, între ei există o atmosferă de adevărată pace, ajutându-se reciproc. Iată un mod de viaţă de la care noi, europenii, avem multe de învăţat!
Într-o zi, aflându-mă la ora de religie, am scăpat creta din mână; atunci, aud cum jumătate dintre cei prezenţi spun "pole!", adică scuze, iartă-mă, e în regulă! Auzisem acest cuvânt şi când mă împiedicasem de o piatră. Întrebând pe un catehet de ce îşi cer ei scuze când fac eu ceva din neatenţie, mi-a spus că ţine de tradiţia lor: prin acest "scuză-mă" îşi exprimă grija faţă de aproapele, arătând că îi este alături în orice situaţie.
În relaţia noastră cu aproapele, domneşte pacea?
