Inima lui Dumnezeu este milostivirea. Aşa trebuie să fie şi inima celor care se recunosc membre ale trupului mistic, Biserica. Prin fiecare dintre ele Biserica transmite, prin limbajul şi gesturile specifice, mesajul său de milostivire şi, pătrunzând în inima persoanelor, le provoacă să regăsească drumul spre Dumnezeu. Ea este slujitoare şi mediatoare a iubirii manifestată prin iertare şi dăruire de sine.
În memoria popoarelor şi în inima omului este înscrisă dorinţa după un pământ nou (cf. Is 65,17), după un timp în care nedreptatea să fie învinsă de solidaritate, dispreţul de fraternitate, violenţa de pace. De aceea, Biserica are menirea de a se ruga şi de a crea un ambient adecvat pentru ca fiecare persoană să îşi formeze o inimă iubitoare şi umilă, capabilă de dăruire şi iertare, astfel încât mărturia milostivirii să ajungă şi la cei care trăiesc diferite situaţii existenţiale periferice.
"Preaîndurătorule Isus, care eşti lumina lumii întregi, primeşte în lăcaşul inimii tale preaîndurătoare sufletele celor care încă nu te cunosc; fie ca razele harului tău să le lumineze, pentru ca şi ele să preamărească împreună cu noi minunile milostivirii tale" (MJ 1217).
