Anul 2015 este pentru Preasfinţitul nostru episcop un triplu an jubiliar: seria jubileelor s-a deschis cu a 25-a aniversare a consacrării episcopale, la 1 mai, iar la 29 iunie a fost marcată cea de-a 50 aniversare a hirotonirii sacerdotale, în coincidenţă cu sărbătoarea onomastică. Ambele aniversări se încadrează în arcul celor 75 de ani, pe care păstorul diecezei i-a sărbătorit la 28 iunie.
O succesiune de aniversări pentru episcopul nostru, la care se asociază cu mare bucurie şi profundă recunoştinţă întreaga comunitate diecezană în aducerea de mulţumire pentru toate darurile revărsate asupra păstorului nostru şi a turmei ce i-a fost încredinţată spre păstorire cu 37 de ani în urmă, la 21 februarie 1978.
În mod obişnuit ne adresăm felicitări cu ocazia diferitelor aniversări, folosind expresia latină "ad multos annos", o urare potrivită pentru toate "anotimpurile" vieţii, care vrea să ne întărească în convingerea că Dumnezeu va fi mereu generos în a ne dărui încă mulţi ani pentru a săvârşi călătoria noastră pe acest pământ.
Aniversările Preasfinţitului din acest an sunt şi o ocazie de a contempla lucrările minunate pe care Domnul le-a făcut în viaţa Bisericii noastre locale prin slujirea sa de păstor al diecezei: sunt atâtea "flori" frumoase care au crescut în anii păstoririi sale în grădina comunităţii noastre diecezane, unele sunt foarte vizibile şi sunt destinate să dăinuiască în timp (Seminarul, prezenţa numeroasă şi activitatea preoţilor în slujirea pastorală, noile biserici, congregaţiile şi institutele de viaţă consacrată, deschiderea misionară a diecezei...), alte "flori", poate rămase invizibile, dar la fel de preţioase pentru că vor fi păstrate dincolo de timp, în veşnicie, în inima lui Dumnezeu. Sunt "florile" care au înmugurit odată cu primirea darului sfintei Preoţii, cu 50 de ani în urmă, şi care, prin diferitele responsabilităţi pastorale îndeplinite de Preasfinţitul, au crescut şi au contribuit la înfrumuseţarea "grădinii" diecezei: ca preot vicar, profesor la Seminar, rector şi apoi treapta episcopatului în coincidenţă cu redobândirea libertăţii pentru Biserică şi pentru o activitate bisericească normală.
În spirit de credinţă, în timp ce ne bucurăm cu episcopul nostru în aducerea de mulţumire pentru multiplele slujiri îndeplinite în Biserică, trebuie să exclamăm şi noi: "Cu adevărat, mari lucruri a făcut Domnul pentru noi! Mari lucruri a făcut Domnul în viaţa comunităţii noastre diecezane prin slujirea sa generoasă!"
Împreună cu Preasfinţitul Petru nu putem să nu ne amintim de frumoasa expresie a sfântului Ioan Paul al II-lea, la sărbătoarea celor 50 de ani de preoţie, când exclama că sfânta Preoţie este "dar şi mister": "în adâncul inimii sale, orice vocaţie sacerdotală este un mare mister, este un dar care depăşeşte infinit puterile omului. Fiecare dintre noi, preoţii, simte acest lucru în mod clar în viaţa proprie".
Contemplând lucrarea minunată a lui Dumnezeu în comunităţile diecezei noastre, nu putem decât să-i mulţumim pentru darul de a ne fi dăruit un păstor după inima sa, un păstor apropiat de toţi, prezent în mijlocul tuturor realităţilor atât de multiple în ultimii ani.
Suntem recunoscători Preasfinţitului pentru că în anii slujirii ca preot şi apoi ca episcop, în total o jumătate de veac, nu a încetat să participe activ la zidirea Bisericii locale şi la ajutorarea poporului nostru creştin în a ridica ochii şi inima spre cer, pentru a-şi aminti că vocaţia tuturor este sfinţenia lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor.
În numele întregii comunităţi diecezane prezentăm urările pentru cei 75 de ani de viaţă, dintre care 50 dăruiţi lui Dumnezeu şi Bisericii în sfânta Preoţie, iar dintre aceştia 25 ca episcop, şi împreună cu aceste urări cerem Domnului Cristos, păstorul cel bun, răsplata mângâietoare rezervată slujitorilor fideli ai Bisericii, o viaţă fericită şi plină de roade.
Ad multos felicesque annos!
+ Aurel Percă, episcop auxiliar