"Iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii" (Mt 28,19b).
Acestea sunt ultimele cuvinte spuse de Isus, după înviere, celor unsprezece discipoli, adunaţi în Galileea, pe muntele hotărât lor de Învăţător, în momentul trimiterii să facă ucenici din toate naţiunile, cuvinte reţinute de sfântul apostol Matei, şi înscrise în finalul evangheliei care îi poartă numele.
Fără îndoială, e vorba de o prezenţă spirituală, sacramentală, reală, nouă, nu precum aceea în firea umană vizibilă, în care s-a aflat până la răstignire, înviere şi ridicarea sa la cer. Această prezenţă o asigură Isus, la Cina cea de Taină, când instituie Euharistia şi preoţia nou-testamentară: "Acesta este trupul meu... acesta este sângele meu. Aceasta s-o faceţi în amintirea mea" (Lc 22,19-20; 1Cor 11,23-25).
Pentru prezenţa euharistică a lui Isus s-au construit tabernacole, ca "închisori ale iubirii", în care se află "divinul prizonier", care aşteaptă să fie vizitat, adorat şi consultat de către toţi cei care cred într-însul şi îl iubesc. Fericitul nostru episcop martir Anton Durcovici a fost, cu adevărat, un suflet euharistic
model. Dau mărturie personală în acest sens. În scrisoarea urare pentru anul 1949, adresată "Cucernicilor fraţi preoţi", pune întrebarea: "Oare Isus nu s-a întemniţat de bunăvoie, de dragul nostru şi pentru binele nostru, al oamenilor, în temniţa iubirii sale, în sfântul sacrament al Euharistiei? [...] El doreşte fierbinte să vadă cât mai numeroase inimi cercetându-l în temniţa sa euharistică şi închinându-i-se cu credinţă şi iubire". Dă ca exemple pe sfântul Alfons de Liguori, autorul Vizitelor la sfântul sacrament, şi pe sfântul Alois de Gonzaga "care numai cu greu se putea îndepărta din faţa sfintei ostii. Ca şi acul busolei către polul magnetic, aşa inima lor era mereu atrasă înspre taina iubirii lui Isus, şi precum neîncetat se roteşte fluturele în jurul flăcării, aşa rotea dorul lor în jurul sfintei Euharistii".
Fericite părinte episcop Anton, întemniţat pentru fidelitatea ta faţă de Isus şi Biserică, roagă-te ca şi în Dieceza de Iaşi să avem cât mai multe suflete euharistice, aşa cum doreşte inima preasfântă a lui Isus!
