Specialişti ai spiritului

Două sunt noutăţile pentru intenţiile pe care papa le-a încredinţat Apostolatului Rugăciunii pentru 2014. Schimbări care se referă nu numai la formulare, ci la însuşi sensul intenţiilor, mai deschise la exigenţele lumii actuale. Explică aceasta într-un interviu acordat ziarului "L'Osservatore romano", la 27 februarie 2013, iezuitul Claudio Barriga Domínguez, director general delegat al Apostolatului şi al Mişcării Euharistice de Tineret. Redăm aici, cu uşoare adaptări, o bună parte din acest interviu luat de Nicola Gori.

- Să începem de la cele două intenţii lunare: înainte erau denumite "generală" şi "misionară", în schimb acum devin "universală", respectiv "pentru evanghelizare". De ce?

Benedict al XVI-lea a ales să schimbe denumirea lor pentru a exprima mai bine conţinutul lor. Prima se va numi "universală" şi, începând din 2014, va face referinţă la teme care pot să intereseze toate persoanele de bunăvoinţă, nu numai pe catolici. În acest mod se exprimă mai clar dorinţa Bisericii de a fi atentă la necesităţile lumii actuale, conform învăţăturii Conciliului Vatican II. De fapt, vrem să favorizăm o colaborare mai mare între cei care împărtăşesc aceleaşi preocupări ale papei, mai ales pentru a favoriza promovarea dialogului ecumenic şi între religii.

- Care este firul comun care caracterizează intenţiile "pentru evanghelizare"?

A doua intenţie lunară, care de acum va fi definită "pentru evanghelizare", va conţine teme care aparţin domeniului intern al Bisericii. Acest lucru va folosi pentru a aprofunda şi a clarifica înţelegerea teologică a naturii misiunii. Ştim că ea se referă la întregul efort al comunităţii ecleziale universale şi nu numai la angajarea evanghelizatoare a naţiunilor îndepărtate, aşa-numitele ţări de misiune. De fapt, nu mai este actuală distincţia - care în schimb era clară atunci când în anul 1927 au fost create intenţiile misionare - între ţările catolice şi ţările de misiune. Mai mult, munca misionară a Bisericii pare de acum mai urgentă şi necesară în ţările cu veche evanghelizare. Această noţiune atât de specifică a Apostolatului, care s-a născut "misionar", se exprimă mai bine cu indicaţia "pentru evanghelizare". Astfel, în acelaşi timp, asociaţia se grupează cu aceia care duc înainte provocările şi limbajul noii evanghelizări.

- Care-i contribuţia oferită de Apostolatul Rugăciunii Anului Credinţei?

Contribuţia la Anul Credinţei este dublă. Pe de o parte, oferă un drum de formare pentru toţi creştinii, bazat pe spiritualitate şi pe rugăciune. De fapt, asociaţia noastră se înţelege ca un drum interior care porneşte de la inima umană şi merge în întâmpinarea inimii lui Cristos. Este un parcurs care vrea să-l conducă pe creştin la o identificare afectivă şi efectivă cu persoana Mântuitorului. În schimb, cealaltă parte se referă la domeniul eclezial: formăm apostoli în slujba Bisericii cu o legătură cu totul specială cu papa. Suntem "specialişti" pentru rugăciune şi ai rugăciunii. Apostolatul se poate defini ca reţeaua mondială oficială de rugăciune a papei, la care sunt invitaţi toţi creştinii.

- Se poate evangheliza pur şi simplu şi prin rugăciune?

Toţi, fără excludere, sunt chemaţi să devină apostoli ai lui Cristos în Biserică, în slujba lumii. Mari şi mici, sănătoşi şi bolnavi, muncitori şi şomeri, sunt chemaţi să susţină misiunea Bisericii cu viaţa lor şi cu rugăciunea lor. Nu toţi vor putea face asta direct în slujirea apostolică, dar toţi pot să se roage pentru Biserică şi cu papa pentru intenţiile sale. Asociaţia ne învaţă drumul şi practicile pentru a trăi acest stil apostolic şi evanghelizator.

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu