Anii 1921-1925
La 1 ianuarie 1921 apare "Sentinela catolică", ca supliment la "Lumina creştinului", "spre a lămuri atât pe catolicii noştri cât şi pe aceia care aduc asemenea acuze asupra adevărurilor atât de măreţe ale sfintei noastre Biserici".
În acest an încep să fie publicate articole despre virtutea curăţiei, care vor continua şi în anii următori. Tot în anul 1921, în numărul din august-septembrie, este descrisă vizita nunţiului apostolic Francisc Marmaggi la Iaşi, în perioada 7-9 iulie 1921. În numărul din octombrie-noiembrie, redactorul propune pentru desfacerea scrierilor bune bibliotecile populare şi colportajul catolic; de asemenea, este descrisă luarea în posesie a parohiilor din Basarabia, în urma hotărârii Sfântului Scaun de a fi alipite la Eparhia de Iaşi.
În anul 1922 apar mai multe articole despre importanţa presei. În articolul "Anul al optulea" din luna ianuarie se rememorează dificultăţile prin care a trecut şi trece revista, se mulţumeşte abonaţilor şi se exprimă speranţa în apariţia revistei la timp şi în îmbunătăţirea ei. În februarie se scrie despre noul papă Pius al XI-lea. În martie 1922 este publicată scrisoarea pastorală a ep. Alexandru Th. Cisar prin care se introduce calendarul gregorian. În octombrie sunt scoşi în evidenţă laicii care lucrează pentru răspândirea revistei: Gh.M. Iacob din Huşi-Corni (60 de abonamente), M. Cancel Gh. din Faraoani (57 de abonamente), Anton Bejan din Butea (52 de abonamente), Mihai Pârţac din Horleşti (43 de abonamente), P. Mihălcuţ din Buhonca (26 de abonamente), G. Lazzari din Nehoiu (20 de abonamente). În decembrie este descrisă sfinţirea bisericii din Focşani.
În anul 1923, în fiecare lună este publicată o meditaţie despre evlavia la inima lui Isus. În acest an revista împlineşte un deceniu de existenţă. Ep. Alexandru Th. Cisar îi scrie pr. Anton Gabor urându-i să continue a răspândi, prin "Lumina creştinului", "lumină în sufletele credincioşilor, raze înfocate de înţelepciune şi iubire" de la Cristos. La 21 ianuarie 1923, pr. A. Gabor îl felicită pe arhiepiscopul de Bucureşti R. Netzhammer, cu prilejul zilei onomastice şi-i cere binecuvântare pentru revistă. Scrisoarea este importantă pentru că are ştampila revistei (cu imaginea inimii lui Isus de pe prima pagină a publicaţiei în centru). La 25 ianuarie 1923, arhiep. Raymund Netzhammer îi răspunde directorului publicaţiei.
La zece ani de la înfiinţare, publicaţia este apreciată şi recomandată şi de ep. Alexandru Nicolescu de Lugoj, nunţiul Francisc Marmaggi, mitropolitul Vasile Suciu de Alba Iulia şi Făgăraş, ep. Iuliu Hossu de Cluj, ep. Valeriu Traian Frenţiu, ep. Gustav Carol Maylath al Transilvaniei. În numărul din luna mai se anunţă că papa l-a declarat pe sfântul Francisc de Sales patron al ziariştilor şi scriitorilor catolici. În numărul din septembrie-octombrie 1923 cele mai multe pagini sunt dedicate nunţiului Angelo Maria Dolci sosit la Bucureşti.
În anul 1924 revista devine interesată de unitatea Bisericii. În ianuarie este publicat articolul: "Octava de rugăciuni pentru unitatea Bisericii". Numărul din martie anunţă că părinţii franciscani au cumpărat la începutul lunii decembrie 1923 o tipografie pe care au instalat-o la Hălăuceşti, dându-i numele Tipografia "Serafica". În luna aprilie, prin articolul "Papa Pius al XI-lea şi presa bună", se sugerează instituirea unei Zile a Presei la 29 iunie. În luna mai, în articolul "O veste plăcută", se notează că ep. Alexandru Th. Cisar, aflându-se la Roma, a înmânat Sfântului Părinte colecţia revistei "Lumina creştinului" împreună cu "Sentinela catolică" şi "Calendarul catolic" de la 1912 până la 1924; este redată şi scrisoarea de mulţumire a secretarului de Stat, din 18 martie 1924.
Numerele din a doua parte a anului 1925 scriu despre Mihai Robu, primul român numit episcop de Iaşi şi consacrat la 20 septembrie 1925 în capela "Notre Dame de Sion" din Iaşi. Episcopul publică un îndemn pentru "Pâinea Seminarului", până în decembrie strângându-se 78.391 de lei.
