"Dacă nu credeţi, nu veţi rezista!" (Is 7,9c)
Cuvintele citate, din cartea profetului Isaia, sunt adresate de către Iahve regelui Ahaz al Iudeii, într-un moment deosebit de critic, fiind ameninţat cu atacul din partea vecinilor din nord. Lipsa de încredere în Dumnezeu a regelui este mustrată cu falimentul, cu pierderea independenţei şi robia babiloniană, care va urma, timp de 70 de ani. "Semnul" pe care Ahaz a refuzat să-l ceară, Dumnezeu l-a dat totuşi prin promisiunea mesianică a lui Emanuel, prin femeia (Maria) care îi va da naştere.
Sunt deja două milenii de la împlinirea promisiunii. Ea este vestită, zi de zi, tuturor oamenilor de către trimişii lui Isus Cristos, prin Biserica sa. Primejdia în care se afla regele Ahaz este imaginea tuturor primejdiilor în care se află mereu omenirea, asaltată de puterea întunericului. Pentru a-i opune rezistenţa necesară, suntem îndemnaţi a da crezare Cuvântului vieţii, lui Isus: calea, adevărul şi victoria.
Sfântul apostol Paul ne spune şi nouă, aşa cum spunea creştinilor coloseni (2,6-15): "Întăriţi
în credinţă, aşa cum aţi fost învăţaţi, prisosind în mulţumire" (v. 7b). În acelaşi timp suntem atenţionaţi: "Vedeţi să nu vă subjuge cineva prin filozofie şi speculaţii fără sens după tradiţia oamenilor, după învăţăturile de la început ale lumii, şi nu după Cristos" (v. 8). Conştiinţa Botezului ne întăreşte credinţa în "puterea lui Dumnezeu, cel care l-a înviat pe el din morţi" (v. 12b) şi a dezarmat puterile potrivnice, făcându-le de ocară înaintea lumii, triumfând asupra lor prin crucea lui Cristos (cf. v. 15).
Vrednic de reţinut este şi îndemnul sfântului apostol Petru: "Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dă târcoale căutând pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui, tari în credinţă!" (1Pt 5,8-9a).
"Dumnezeule, care risipeşti întunericul neştiinţei cu lumina cuvântului tău, sporeşte în inimile noastre tăria credinţei pe care ne-ai dăruit-o, pentru ca focul aprins de harul tău să nu fie stins de nici o ispită. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin" (Liturgia orelor, IV, p. 686).
