S-a născut la 11 februarie 1857, în satul Cordun (Roman). La recomandarea unor misionari franciscani din Moldova, inclusiv a ep. Ludovic Marangoni, vizitator apostolic, a intrat în Ordinul Fraţilor Minori Conventuali, făcând noviciatul în Mănăstirea din Cherso (Dalmaţia).

A urmat studiile teologice la Universitatea din Innsbruck (Austria), finalizate printr-un strălucit doctorat.

A fost sfinţit preot la Innsbruck, la 26 iulie 1881, iar după întoarcerea în Dieceza de Iaşi a activat timp de 30 de ani, "lucrând cu osârdie şi fără încetare spre propăşirea acestei eparhii şi spre mântuirea sufletelor", după cum menţiona pr. Ulderic Cipolloni.

Pr. Iosif Malinowski a deţinut funcţii importante, precum paroh de Iaşi, rector al Colegiului "Cipariu", vicar general al Diecezei de Iaşi, secretar al episcopului Nicolae Iosif Camilli, administrator apostolic al Diecezei de Iaşi, profesor la Seminarul Teologic "Sfântul Iosif".

Este fondatorul, alături de ep. N.I. Camilli, al publicisticii religioase în limba română, cu alfabet latin, contribuind la redactarea catehismelor mic şi mare, care au avut numeroase ediţii de-a lungul timpului. De asemenea, a tradus în limba română catehismul lui Deharbe, precum şi lucrarea "Istoria sacră" a lui Fr. Knecht.

Cea mai cunoscută lucrare a pr. Iosif Malinowski a fost însă "Călăuzul creştinului", reprezentând o colecţie bogată de rugăciuni, scrisă pe înţelesul tuturor, despre care pr. Francisc Mattas afirma în 1919 că "a umplut un gol foarte simţit şi este până azi o comoară nepreţuită în mâinile creştinilor noştri".

O altă celebră lucrare a sa este "Manualul dascălului catolic", cunoscută fiind grija lui I. Malinowski pentru formarea unui corp de dascăli la Şcoala de Dascăli din Hălăuceşti. Mai puţin cunoscut este faptul că pr. I. Malinowski este, împreună cu Gian Luigi Frollo, autorul lucrării polemice "Pravoslavia română faţă cu dreapta credinţă", publicată în 1886, la Cernăuţi, sub pseudonimul "dr. Nerset Marianu", lucrarea fiind un răspuns la lucrarea episcopului ortodox de Roman, Melchisedec Ştefănescu, intitulată "Papismul şi starea actuală a Bisericii Ortodoxe Române în Regatul României".

Cercetările din ultimii ani au evidenţiat rolul său de precursor şi iniţiator al presei bisericeşti de limba română, iniţiind în anul 1908 un comitet de înfiinţare a unei "Foi catolice", comitet care a lansat cu acest prilej şi un apel pentru publicarea primei reviste diecezane la Iaşi.

Proiectul avea să fie tărăgănat mai mulţi ani, fiind pus în practică în ianuarie 1913 de către Mons. Anton Gabor. Acesta din urmă avea să recunoască mai târziu meritele pr. Iosif Malinowski în iniţierea proiectului primei reviste diecezane la Iaşi. Totodată, Mons. A. Gabor a mărturisit faptul că luase de la mentorul său, pr. I. Malinowski, primele "lecţii de jurnalism".

Din păcate pentru pr. I. Malinowski, debutul revistei "Lumina creştinului" a coincis cu agravarea bolii de care suferea de mai mulţi ani, acesta fiind şi motivul pentru care nu a putut colabora vreodată în paginile acestei publicaţii pe care o preţuia atât de mult.

De altfel, în anul 1914, cu forţele mult slăbite şi copleşit de lunga şi chinuitoarea sa boală, pr. I. Malinowski părăseşte definitiv Dieceza de Iaşi, stabilindu-se la Lvov, apoi la Cracovia (Polonia), unde a şi murit la 15 august 1916, chiar în ziua în care România intra în Primul Război Mondial. Dispărea atunci una dintre marile personalităţi ale catolicismului din România, care, prin munca sa statornică, neobosită, a dobândit merite incontestabile în Dieceza de Iaşi.

Pr. Iosif Malinowski ocupă un loc aparte şi în istoria presei catolice din România.