În ajunul solemnităţii Tuturor Sfinţilor, se putea citi pe ercis.ro, pe catholica.ro sau pe alte surse de informaţii ştirea că papa Francisc a aprobat beatificarea episcopului nostru martir Anton Durcovici.
Pe oricine întâlneai, radia de bucuria acestei veşti mult aşteptate. Era ceva asemănător cu vestea anunţată din balconul bazilicii "Sfântul Petru" din Roma, la alegerea noului papă: Gaudium magnum annuntio vobis... (Vă anunţ o mare bucurie...).
PS Petru Gherghel împreună cu PS Aurel Percă, ajutaţi de clerul şi credincioşii Diecezei de Iaşi, au misiunea sfântă de a pregăti logistic, în spirit de credinţă sporită şi de recunoştinţă, marele eveniment al proclamării beatificării.
Suntem, cu adevărat, destinatarii unei fericiri unice în istoria Bisericii noastre locale, luând în considerare faptul că această proclamare se va face "la noi acasă" (fericitul Ieremia Valahul a fost beatificat la Roma, cu 30 de ani în urmă).
Acela care ne-a fost păstor în momentele deosebit de grele ale instaurării regimului comunist ateu şi care a mărturisit cu jertfa eroică a vieţii sale credinţa în Cristos merită din plin ridicarea la cinstea altarelor. Mijlocirea sa puternică la tronul milostivirii divine, consacrarea diecezei făcută inimii neprihănite a Mariei ne-au susţinut în anii grei de prigoană. Îi mulţumim şi vom alerga în continuare la mijlocirea sa.
Episcopul Anton Durcovici a ajuns fericit pentru că a trăit în întreaga sa viaţă fericirile proclamate de Isus în "predica de pe munte" (Mt 5,3-12). Aceleaşi fericiri le-a propus, ca păstor al diecezei noastre, în numele lui Isus. Ni le reaminteşte cu insistenţă, în aceste momente istorice, şi pe mai departe, pentru ca, trăindu-le, să fim vrednici de chemarea noastră creştină, în lupta vieţii, cu speranţa binecuvântată, neclintită a fericirii cereşti, împreună cu dânsul, cu Preacurata, cu toţi sfinţii şi cu întreaga curte cerească.
