(Continuare a prevederilor "Cartei drepturilor familiei")
Articolul 5
b) Părinţii au dreptul de a-şi alege şcolile sau alte mijloace necesare pentru educarea copiilor, conform convingerilor lor. Autorităţile publice sunt obligate să procedeze în aşa fel încât ajutoarele acordate să fie repartizate în mod just, pentru ca părinţii să fie cu adevărat liberi de a-şi exercita acest drept fără a suporta sarcini nedrepte. Părinţii nu trebuie să suporte, direct sau indirect, sarcini suplimentare care împiedică sau limitează injust exercitarea acestei libertăţi.
c) Părinţii au dreptul de a obţine ca toţi copiii lor să nu fie constrânşi de a urma cursuri contrare propriilor convingeri morale şi religioase. Îndeosebi educaţia sexuală, care este un drept fundamental al părinţilor, trebuie făcută întotdeauna sub conducerea lor atentă, fie în căminul familial, fie în centrele de educaţie alese şi controlate de ei.
d) Drepturile părinţilor sunt violate atunci când statul impune un sistem obligatoriu de educaţie în care este exclusă orice formare religioasă.
e) Dreptul primar al părinţilor de a-i educa pe copiii lor trebuie să fie garantat în toate formele de colaborarea între părinţi, învăţători şi responsabili de şcoli, îndeosebi în formele de participare destinate să acorde cetăţenilor un rol în funcţionarea şcolilor, în formularea şi punerea în practică a politicilor de educaţie.
f) Familia are dreptul la mijloacele de comunicare socială, instrumente pozitive pentru construirea societăţii, care susţin valorile fundamentale ale familiei. Totodată, familia are dreptul de a fi protejată în mod adecvat, mai cu seamă cât priveşte pe membrii ei cei mai tineri, contra efectelor negative produse prin mass-media.
Articolul 6
Familia are dreptul de a exista şi de a progresa ca familie.
a) Autorităţile publice trebuie să respecte şi să promoveze demnitatea proprie oricărei familii, independenţa ei legitimă, intimitatea şi stabilitatea ei.
b) Divorţul este un atentat la adresa instituţiei însăşi a căsătoriei şi a familiei.
(va urma)
