Prin colaborarea dintre Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, Arhidieceza de Alba-Iulia şi Consiliul Pontifical pentru Cultură, la Accademia di Romania din Roma s-a organizat, la 11 octombrie, o întâlnire dedicată comemorării episcopului Márton Áron.

Au participat reprezentanţi de rang înalt ai instituţiilor Sfântului Scaun, printre care card. Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, ambasadori şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale acreditaţi la Sfântul Scaun, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din Roma, postulatori ai unor cauze de beatificare, preoţi care slujesc în Roma, seminarişti, călugări, călugăriţe şi alţi interesaţi, dar şi Mons. György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia, şi PS Virgil Bercea, episcop al Eparhiei de Oradea.

Simpozionul s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar despre episcopul Márton Áron, realizat de Cristian Amza, de la Televiziunea Română, intitulat "Márton Áron, un episcop pe drumul crucii".

Discursul final i-a aparţinut ÎPS György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia, care a sintetizat evenimentul.

Născut la 28 august 1896, Márton Áron a fost sfinţit preot în anul 1924. A fost numit episcop în ziua de Crăciun din anul 1938. În urma luărilor sale de poziţie în contrast cu orientările politice ale vremii, a fost arestat la 21 iunie 1949, în drum spre Teiuş. A trecut prin închisorile de la Sibiu, Piteşti, Aiud, Sighetu Marmaţiei şi Bucureşti. Curtea Marţială l-a condamnat în anul 1951 la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de trădare de ţară. Eliberat în anul 1955, şi-a reluat activitatea pastorală. În anul 1957 a fost pus sub arest la domiciliu, măsură anulată zece ani mai târziu. A murit la 29 septembrie 1980, la Alba Iulia. În anul 1990 s-a început faza diecezană a procesului de beatificare, iar dosarul de canonizare, avându-l ca postulator pe Mons. Gergely Ková, se află deja la Sfântul Scaun.

"În privinţa legilor lui Dumnezeu şi ale Bisericii nu cunosc compromisul", a repetat mereu cu fermitate episcopul. Papa Ioan Paul al II-lea l-a caracterizat pe Márton Áron ca fiind "integerrimus Domini famulus nullis parcens laboribus nullisque doloribus", adică integrul serv al lui Dumnezeu, care nu s-a refugiat nici în faţa muncii, nici în faţa suferinţei.

Prelucrare de Ovidiu Bişog