- Contrar ideii că frigul distruge bacteriile, există numeroşi germeni care supravieţuiesc în frigider. Unul dintre aceştia este listeria, bacterie extrem de periculoasă pentru femeile însărcinate, deoarece poate îmbolnăvi copilul. Listerioza provoacă infecţii rare, dar grave, şi persoanelor în vârstă sau celor cu rezistenţă scăzută la infecţii. Ea poate da meningita, conjunctivita, chiar septicemii (înmulţirea nestăvilită a bacteriei în sânge). Evitaţi să mâncaţi mezeluri în gelatină, carne tocată insuficient preparată termic, peşte afumat, germeni de grâu încolţit sau lactate nepasteurizate. Spălaţi bine ierburile aromate, fierbeţi bine carnea şi dezinfectaţi-vă regulat frigiderul.

- Nu trebuie să zdrobiţi usturoiul înainte de a-l găti sau mânca, pentru a-i păstra proprietăţile anticoagulante, utile în prevenirea bolilor cardiovasculare şi a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo (Argentina) au comparat efectul anticoagulant al usturoiului gătit întreg sau zdrobit. Rezultat: copt sau fiert, usturoiul îşi păstrează efectul anticoagulant mult mai mult decât dacă este zdrobit înainte de a fi pus în mâncare. Important este ca perioada de fierbere să nu depăşească trei minute, şi să nu fie gătit la microunde, deoarece îşi pierde toate proprietăţile curative.

- Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Pennsylvania (SUA). Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi alunele de pădure neprăjite reduc atât nivelul colesterolului rău, cât şi al grăsimilor nesănătoase din arterele sangvine. Studiul, efectuat pe 3.000 de adulţi, timp de cinci săptămâni, a arătat micşorarea nivelului colesterolului şi trigliceridelor cu până la 30%, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blochează arterele.

- Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular. Sunt mai mult de 20.000 de feluri de bere. În secolul al XVI-lea, în Anglia, berea făcea parte din micul dejun.

- Ştiaţi că două pastile de ulei de peşte zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani?

- Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiei din sudul Europei arată că există o proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie şi riscul de apariţie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanţă protectoare împotriva cancerului. Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un alt studiu francez, cu o reducere de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu reducere semnificativă a incidenţei cancerului de sân.

- Sucul de morcov este un ajutor preţios al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de mâncare. Morcovul este bogat în substanţe antioxidante ca vitamina A, dar şi alte vitamine şi minerale, atât de necesare organismului uman. O cură de zece zile cu suc proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte.

- Roşiile conţin o substanţă care are proprietăţi antioxidante. Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se împiedică distrugerea şi degenerarea lor, care ar putea cauza apariţia cancerului. Alte legume cu proprietăţi asemănătoare sunt salata verde, varza, brocoli, anghinarea şi ardeiul iute.

Dr. Doina Lucia Amza, medic primar