Sâmbătă, 4 august, ora 11.00, va avea loc consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii parohiale "Sfântul Mihai" din Sărata, judeţul Bacău.

Biserica a fost construită între anii 1972 şi 1973, pe lângă fosta biserică, devenită neîncăpătoare şi care era într-o stare avansată de degradare.

Actuala biserică are lungimea de 28 metri, lăţimea de 10,40 metri, iar înălţimea turnului de 20 metri. Coordonator principal al construirii bisericii a fost pr. Carol Susan (1913-1979), paroh la Luizi-Călugăra, având în vedere faptul că până în anul 1997 comunitatea Sarata a fost filiala Parohiei Luizi-Călugăra, ajutat fiind de preoţii vicari: pr. Ştefan Vacaru, pr. Augustin Pascaru şi pr. Petru Beţa. Lucrările s-au făcut în regie proprie, neexistând un proiect de construire a bisericii, ci doar o aprobare din partea Consiliului Judeţean, aprobare ce se intitula "Reparaţii capitale fără adăugiri".

Biserica a fost construită din banii sătenilor, la care s-a adăugat un ajutor bănesc din partea pr. Ioan Jicmon, originar din această localitate.

Pe parcursul anilor, biserica a suferit unele schimbări şi adăugiri, precum: modificarea altarelor, pe timpul primului paroh, pr. Ferenţ Tancău, renovarea şi repictarea bisericii, schimbarea duşumelei, a geamurilor etc.

Toate aceste modificări au fost susţinute financiar de către credincioşii din sat, la care s-a adăugat un ajutor din partea Primăriei Comunei Sărata şi a unor persoane cu suflet mare, care au făcut câte o sponsorizare.

Sfinţirea bisericii va fi şi ocazie de a mulţumi tuturor şi de a-l ruga pe bunul Dumnezeu să-i binecuvânteze cu darurile sale pe toţi binefăcătorii care sunt în viaţă, iar celor răposaţi să le dăruiască odihnă veşnică pentru toate eforturile depuse.

Pr. Ionel Roşu

* * *

Sarata-Talpa este un sat din judeţul Bacău, aşezat pe dealurile din dreapta Siretului, de o parte şi de alta a pârâului Sărăţii, la 9 km depărtare, spre sud-vest de oraşul Bacău.

Localitatea are două sectoare - care odinioară erau aşezări separate - Sarata, situată pe partea dreaptă a pârâului Sărăţii locuit mai mult de ortodocşi şi Talpa, pe partea şi pe dealul din stânga pârâului, unde sunt catolicii şi unde este şi biserica, cu cimitirul satului. Cu toate aceste deosebiri de odinioară, statisticile catolice, aproape în exclusivitate, au numit aşezarea cu singurul nume de Sarata.

Catolicii din Sarata au fost menţionaţi, pentru prima dată, de o statistică a bisericilor şi satelor catolice din Moldova, întocmită pe la sfârşitul sec. al XVIII-lea, când se arată la Parohia Călugăra aşezarea Sarata.

Lăcaş de cult catolic nu a existat la Sarata decât în intervalul 1871-1875, când s-a construit o biserică din lemn. Această biserică a fost reclădită - din cărămidă - în anul 1908.

Statistica anuală 1909 a Parohiei Călugăra menţionează că biserica proaspăt făcută din Talpa nu-i încă binecuvântată.

Biserica reclădită în anul 1908 a fost demolată, reclădită şi mărită în anul 1977. (Pr. Iosif Gabor)