Assisi a fost din nou pentru o zi centrul religiilor mondiale. În ziua de 27 octombrie s-a celebrat aici Ziua de reflecţie, dialog şi rugăciune pentru pace şi dreptate în lume, având tema "Pelerini ai adevărului, pelerini ai păcii".
Numeroşii lideri religioşi au fost împreună cu papa Benedict al XVI-lea în oraşul lui Francisc, pe urmele celor care i-au precedat în urmă cu 25 de ani, când a avut loc prima adunare similară voită de Ioan Paul al II-lea.
Întâlnirea s-a născut din constatarea că lumea are nevoie de pace, a explicat cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, preşedinte al Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi Păcii. Ajunge să ne gândim la recentele evenimente din Egipt în care zeci de creştini copţi au fost ucişi. Era nevoie de angajarea oamenilor de credinţă în faţa noilor provocări.
Pentru a evita orice sincretism, la Assisi, fiecare s-a rugat în locuri diferite, conform propriilor tradiţii. Au participat delegaţi din peste 50 de ţări, reprezentând diferite tradiţii religioase creştine, necreştine şi neebraice. În afară de numeroase ţări europene şi americane, au fost reprezentate Egiptul, Israelul, Pakistanul, Iordania, Iranul, India, Arabia Saudită, Filipine şi multe altele (sunt cele care suferă probabil mai mult în acest moment istoric, din cauza problemelor de libertate religioasă şi dialog dintre religii). Delegaţii provenind din Biserici, comunităţi ecleziale şi organizaţii creştine mondiale au fost 31.
Din Bisericile din Orient au fost 17 delegaţii, începând cu patriarhul ecumenic Bartolomeu I, care a condus grupul provenit de la Constantinopol, în timp ce Patriarhia de Moscova a fost la Assisi prim mitropolitul Alexander. Bisericile Ortodoxe Orientale au avut trimişi din partea Patriarhiei Siro-Ortodoxe, ai Bisericii Apostolice Armene şi ai Bisericii Ortodoxe Siro-Malancareze, inclusiv o delegaţie a Bisericii Asiriene a Orientului.
Delegaţiile Bisericilor din Occident au fost 13, între care cea a Comuniunii Anglicane condusă de primatul său, arhiepiscopul de Canterbury Rowan Williams. Au fost prezenţi, între alţii, şi membrii Federaţiei Luterane Mondiale, ai Comuniunii Mondiale a Bisericilor Reformate şi ai Consiliului Metodist Mondial.
Prestigioasă a fost şi reprezentanţa lumii ebraice internaţionale, între care delegaţi ai Marelui Rabinat al Israelului.
Exponenţii diferitelor tradiţii religioase necreştine şi altele decât cele ebraice au fost 176. Din ţările arabe şi medio-orientale şi din cele occidentale au sosit la Assisi 48 de musulmani, între care s-au remarcat un reprezentant al regelui Arabiei Saudite şi preşedintele Direcţiunii Musulmanilor din Caucaz. Prezenţa musulmană a fost din punct de vedere statistic mai puternică în comparaţie cu adunările precedente din oraşul franciscan: în anul 1986 au fost 11, iar în urmă cu opt ani pentru rugăciunea de după 11 septembrie au fost 32.
Au fost apoi hinduişti - între care nepotul lui Mahatma Gandhi, care a participat şi la Ziua din anul 1986, apoi sikh, zoroastrieni, budişti, confucianişti, şintoişti, reprezentanţi ai religiilor tradiţionale din Africa şi America.
Benedict al XVI-lea a rămas întreaga zi la Assisi. Cu o zi înainte, la ora 10.30, papa a condus în Piaţa "Sfântul Petru" în locul audienţei generale, o liturgie a cuvântului.
Aşadar, un timp de bilanţuri şi de relansare a angajării pentru pace. De aici, aşa cum a subliniat Mons. Pier Luigi Celata, secretar al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios - "importanţa şi actualitatea Zilei de la Assisi voită de Sfântul Părinte: a deveni împreună pelerini, pentru a reflecta, prin ascultare şi tăcere; a se întâlni în atitudine de dialog; a se ruga, fiecare conform propriei tradiţii: pentru a reînsufleţi angajarea comună de a-l sluji pe om în instanţele sale fundamentale de dreptate şi de pace între naţiuni şi în cadrul fiecărei societăţi".
