De regulă, o dată la cinci ani, fiecare episcop diecezan din Biserica Catolică trebuie să facă o vizită oficială la Vatican. Este un fel de dare de seamă pe care episcopii o fac despre mersul diecezei lor şi o modalitate de a întări şi a manifesta comuniunea lor cu episcopul Romei. Se numeşte vizită ad limina apostolorum (în traducere din latină, vizită "la pragul apostolilor"). "Prag" se referă la intrarea la mormintele celor doi apostoli care au predicat evanghelia la Roma. Mormântul sfântului Petru se află în bazilica "Sfântul Petru" din Vatican, iar cel al apostolului neamurilor, în bazilica dedicată lui în afara zidurilor Romei.
În afară de pelerinajul la mormintele celor doi apostoli, episcopii, în cadrul vizitei ad limina, se întâlnesc cu papa şi vizitează diferite congregaţii, dicasterii, consilii sau oficii ale Sfântului Scaun pentru a prezenta problemele, a cere informaţii şi lămuriri pastorale şi pentru a răspunde la eventualele întrebări.
Cea de-a patra vizită ad limina, după redobândirea libertăţii, prima cu actualul papă, s-a desfăşurat, în perioada 8-13 februarie. Este vorba de episcopii celor şase dieceze romano-catolice şi cinci greco-catolice care împreună formează Conferinţa Episcopilor din România. Lor li s-a alăturat episcopul de Chişinău (Republica Moldova). În total, împreună cu episcopii auxiliari, au fost 17 episcopi. Asemenea vizite, după prăbuşirea comunismului, au avut loc în anii 1991 (18-22 martie), 1996 (2-8 decembrie) şi 2003 (24 februarie - 2 martie).
În cadrul vizitei de anul acesta, episcopii au prezentat un raport asupra situaţiei generale şi religioase din România şi au fost primiţi individual de Sfântul Părinte pentru a analiza chestiunile proprii diecezei lor. Conform "Anuarului pontifical", în România există 1.885.608 catolici (1.879 de parohii, 1.598 de preoţi diecezani şi 220 de preoţi călugări).
ÎPS Ioan Robu şi PS Cornel Damian au fost primiţi în audienţă de către papa luni, 8 februarie. Suveranul pontif s-a interesat de situaţia catolicilor din Arhidieceza de Bucureşti, a clerului şi a persoanelor consacrate şi de relaţiile ecumenice. Sfântul Părinte, subliniind că este informat despre situaţia actuală a catedralei "Sfântul Iosif", şi-a exprimat regretul că acest lăcaş de cult este încă în pericol, deşi reprezentanţii Arhiepiscopiei de Bucureşti cer încă din anul 2001 autorităţilor române să ia măsuri pentru ocrotirea catedralei.
În aceeaşi zi de luni, 8 februarie, au fost primiţi de Sfântul Părinte şi PS Petru Gherghel, împreună cu PS Aurel Percă. În cadrul audienţei particulare i-au oferit Sfântului Părinte o copie a icoanei de la Cacica.
În cadrul Congregaţiilor (pentru Doctrina Credinţei, Episcopi, Cler, Viaţa Consacrată, Familie, Cultul Divin, Educaţia Catolică, Dreptate şi Pace, Migranţi, Dialog Interreligios etc.), episcopii au arătat starea diecezelor proprii în ceea ce priveşte frecventarea bisericii şi a sfintelor taine, preocupările catolicilor şi relaţiile cu ceilalţi credincioşi, şcolile, activitatea caritativă, angajarea Bisericii din punct de vedere social, relaţiile cu autorităţile, activitatea congregaţiilor călugăreşti, activitatea preoţilor şi a asociaţiilor catolice, catehizarea diferitelor grupuri, presa şi cărţile, starea familiilor, urgenţele şi priorităţile pastorale etc.
Fiind în Anul Sfintei Preoţii, Congregaţia pentru Cler s-a interesat de situaţia preoţilor şi de iniţiativele legate de acest an dedicat preoţilor. Aflând despre întâlnirile periodice la nivel naţional ale preoţilor catolici din România pentru aprofundarea trăirii darului Sfintei Preoţiei şi întărirea comuniunii fraterne, Congregaţia pentru Cler a apreciat şi a încurajat asemenea iniţiative.
Fragilitatea familiilor, emigraţia spre ţările occidentale, având adesea drept consecinţă încredinţarea grijii copiilor în mâinile altora, separarea forţată a soţilor, mai ales când mama este cea care pleacă în căutare de lucru, practica răspândită a avortului, controlul naşterilor prin metode contrare demnităţii persoanei umane, urgenţa catehezei şi a educaţiei noilor generaţii sunt alte probleme care au stat în centrul atenţiei în cadrul acestei vizite.
Miercuri, 10 februarie, episcopii au participat şi la audienţa generală a suveranului pontif. La audienţă au fost prezenţi şi studenţi seminarişti de la Institutul Teologic din Iaşi, însoţiţi de formatori şi profesori. După cateheza obişnuită, papa s-a adresat în limba română.
Vineri, 12 februarie, a avut loc audienţa comună a tuturor membrilor Conferinţei Episcopilor din România. Arhiepiscopul Ioan Robu, preşedintele CER, a adresat papei un cuvânt de omagiu, în limba italiană. L-a informat pe scurt despre situaţia Bisericii Catolice din România, despre reuşitele pe plan pastoral, social, educativ şi ecumenic, dar şi despre dificultăţile pe care Biserica trebuie încă să le înfrunte. A amintit de situaţia, încă nerezolvată, a proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice confiscate în anul 1948 şi nerestituite, de înaintarea în ritm lent a dialogului cu Biserica Ortodoxă Română, de dificultăţile pe plan pastoral şi social, provocate de schimbările sociale şi culturale din ţară şi de emigraţie. A vorbit, de asemenea, şi despre indiferenţa cu care autorităţile române tratează situaţia cu care se confruntă catedrala "Sfântul Iosif". În final, a făcut Sfântului Părinte invitaţia de a efectua un pelerinaj pastoral în România: "Încheind aceste câteva cuvinte şi făcându-mă mesagerul întregii Conferinţe a Episcopilor din România, vă rog să-mi permiteţi să adresez Sanctităţii voastre invitaţia, plină de respect şi de stimă, de a face un pelerinaj pastoral în ţara noastră, pentru a întări mărturia pe care credincioşii greco-catolici şi romano-catolici o aduc în această ţară, şi pentru a întâlni întregul popor român şi a oferi Bisericilor îmbrăţişarea păcii, în caritate, din partea Bisericii pe care o conduceţi".
La rândul său, Sfântul Părinte a formulat câteva îndemnuri concrete pentru păstorii români şi pentru turmele încredinţate lor. În mesajul încredinţat episcopilor nu lipsesc îndemnuri cu privire la vocaţii, la continuarea drumului ecumenic şi al dialogului cu ceilalţi creştini, la formarea umană şi religioasă a laicilor, la catehizarea tinerilor şi a copiilor, la grija pentru familii, preoţi şi călugări. Apărarea rădăcinilor creştine ale Europei şi promovarea valorilor creştine în societatea de azi din ce în ce mai secularizată, constituie un domeniu important de colaborare între catolici şi ortodocşi: a arătat papa. Episcopul Romei a adus omagiu comunităţilor creştine din România şi Republica Moldova, care, "în timpul persecuţiei, au dovedit un ataşament neclintit faţă de Cristos şi de Biserica sa şi au păstrat intactă credinţa lor".
Pr. Cornel Cadar
* * *
"Vizita ad limina a episcopilor din România a început cu sfânta Liturghie concelebrată la mormântul sfântului Petru. Apoi am avut bucuria de a fi primiţi în audienţă la Sfântul Părinte. După arhiepiscopul de Bucureşti şi arhiepiscopul de Alba-Iulia împreună cu auxiliarii lor, am avut bucuria să fiu primit împreună cu ep. Aurel Percă. Am constatat că Sfântul Părinte are o mare bucurie şi satisfacţie când poate să întâlnească un episcop în vizită ad limina. Dialogul a fost deosebit de plăcut, cu întrebări, cu sublinieri. Chiar s-a trecut peste timpul programat. Am putut să trăiesc momente de înălţare şi de întărire sufletească în acest dialog cu Sfântul Părinte. Ne-a lăsat impresia că este un papă binevoitor, generos, primitor, interesat de problemele noastre locale. Mai ales s-a bucurat să audă de studenţii noştri seminarişti care se pregătesc pentru sfânta Preoţie. S-a bucurat să audă că avem în dieceză mulţi preoţi tineri care se oferă pentru a da poporului credincios hrană sufletească. Aşadar, trăirea cu Sfântul Părinte a fost minunată în prima zi a vizitei noastre ad limina. Urmează să participăm la celelalte întâlniri de la congregaţiile pontificale. Transmit de aici, din Roma, un salut pentru toţi preoţii, pentru toţi călugării şi călugăriţele şi pentru credincioşii noştri. Biserica noastră se bucură de un papă care se interesează de noi! Tuturor curaj în trăirea credinţei!" (PS Petru Gherghel, imediat după audienţa la Sfântul Părinte: 8 februarie 2010)
