E bine de ştiut
A da fiecăruia ce este al său
Având ca moto cuvintele apostolului Paul: "Dreptatea lui Dumnezeu s-a revelat prin credinţa în Isus Cristos" (cf. Rom 3,21-22), mesajul papei Benedict al XVI-lea pentru Postul Mare din acest an abordează tema dreptăţii.
Într-o lume marcată de nedreptăţi sociale, se impune nevoia de dreptate, pe care papa o defineşte cu expresia clasică: dare cuique suum - "a da fiecăruia ce este al său", dar care nu exprimă suficient în ce anume constă acel "al său" care trebuie acordat.
Papa observă că o viaţă deplină depinde de ceva ce are caracterul unui dar: "Am putea spune că omul trăieşte din acea iubire pe care numai Dumnezeu poate să i-o comunice, creându-l după chipul şi asemănarea sa". Apoi subliniază că dreptatea distributivă nu este încă în măsură să-i dea omului acel "al său" care i se cuvine.
În continuare, papa spune că nedreptatea "nu are rădăcini exclusiv externe; are origine în inima omenească, unde se află germenii unei misterioase convieţuiri cu răul". Experienţa răului ne învaţă că ar fi naiv să ne încredem numai în dreptatea umană care intervine asupra structurilor şi asupra comportamentelor din exterior. Inima omului are nevoie să fie vindecată, iar faptul de a vindeca dinăuntru nu-l dispensează de un efort propriu. Însă omul nu se poate vindeca prin propria forţă. De aceea, "pentru a intra în dreptate este necesar să se iasă din acea iluzie de autosuficienţă, din acea stare profundă de închidere, care este însăşi originea nedreptăţii". Unei astfel de autoizolări departe de Domnul, papa îi opune referinţa la Dumnezeu şi la oferta sa de iubire.
În ultima parte a mesajului, Sfântul Părinte evidenţiază mântuirea în Cristos ca fundament al dreptăţii umane. Face referinţă la un text din Scrisoarea către Romani (3,21-25). Fără nici un merit din partea lor, oamenii sunt justificaţi prin harul lui Dumnezeu, prin răscumpărarea care este în Cristos (cf. Rom 3,24). Astfel, orice tentativă de a obţine dreptatea ca merit propriu ţine de sfera absurdului.
Dreptatea divină, mai spune papa, este fundamental diferită de cea umană: "Dumnezeu a plătit pentru noi în Fiul său preţul răscumpărării (...). Tocmai întărit de această experienţă, creştinul este stimulat să contribuie la formarea unor societăţi juste, în care toţi primesc necesarul pentru a trăi conform propriei demnităţi de oameni şi în care dreptatea este animată de iubire".