Ne-au scris de sărbători: Sara şi Edmund Lucaci (Verona, Italia), Galina P. Pajura (Bucureşti); Isidor Pascaru (Mătăsari, GJ), pr. Dominic Hîrja (Bucureşti), pr. Ioan Pop (Lugoj), Surorile Misionare (Butea); Congregatio Jesu (Popeşti-Leordeni); Surorile "Sfântul Carol Borromeu" (Gioseni), Surorile Franciscane Misionare de Assisi (Hălăuceşti), Surorile "Slujitoarele Săracilor" şi Fundaţia "Să-i ajutăm iubindu-i" (Piatra Neamţ), Fraţii Şcolilor Creştine (Pildeşti), Acţiunea Catolică (Iaşi), Asociaţia Kolping Moldova (Oneşti), Trandafira Rufă şi fam. Niculescu (Constanţa), fam. Marin Span (Baia Mare). Vă mulţumim pentru gândurile trimise!
* A.A. (Galaţi). "Aş dori, dacă nu vă supăraţi, să ne daţi câteva date despre Vladimir Ghika?".
Despre Mons. Vladimir Ghika s-a scris de mai multe ori în această revistă. Reluăm pentru dv. datele mai importante. Născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol (astăzi Istanbul - Turcia), Mons. Vladimir Ghika a fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856), şi fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotenţiar) şi al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendentă din Henric al IV-lea, regele Franţei). A fost botezat şi miruit ortodox, mama sa fiind o credincioasă foarte ataşată de Biserica Ortodoxă, tatăl său fiind în acea perioadă ministru plenipotenţiar al României în Turcia. În anul 1902 are loc trecerea sa la catolicism. În anul 1905 este licenţiat în filozofie scolastică, luându-şi doctoratul în teologie, la Roma. În anul 1923 este sfinţit preot, iar papa Pius al XI-lea îi acordă dreptul de a celebra sfânta Liturghie în ambele rituri - roman şi bizantin. La 13 mai 1931 este numit de papa protonotar apostolic şi i se conferă titlul de Monsenior. După o prodigioasă activitate pastorală şi caritativă, în ţară şi străinătate, la 18 noiembrie 1952 este arestat sub acuzaţia de "înaltă trădare" şi întemniţat la Jilava unde este ameninţat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, urmat de condamnarea la trei ani de temniţă grea, iar la 16 mai 1954 trece la cele veşnice din cauza tratamentului la care a fost supus. Dosarul pentru procesul de beatificare al Mons. Vladimir Ghika se află pe masa Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.
Elena Herciu (Roma). "În Anul Sfintei Preoţii dorim preoţilor mulţi ani, multă sănătate şi haruri îmbelşugate din partea comunităţii din Roma. Mulţumiri şi recunoştinţă celor ce au vizitat sau au fost alături de comunitate. Tuturor le sunt dedicate următoarele versuri: "Chiar dacă Anul Sfintei Preoţii se va încheia / Rugăciuni pentru preoţi noi vom înălţa / Şi Domnului vom cere în rugăciuni fierbinţi / Să facă s-avem preoţi buni şi sfinţi. // În Anul Sfintei Preoţii, noi din Eterna Cetate / Mulţi ani vă spunem tuturor şi haruri îmbelşugate / Preasfânta Fecioară să vă ocrotească / Cu dragoste de mamă să vă însoţească"".
Vă mulţumim pentru gândurile şi versurile trimise! Iată ce spune papa Ioan al XXIII-lea, în scrisoare enciclică Sacerdotii nostri primordia: "Ce binefacere pentru societate să aibă în sânul ei oameni care, liberi de preocupările vremelnice, se consacră total slujirii divine şi-şi dedică fraţilor lor viaţa proprie, gândurile şi energiile lor!".
Mădălin Focşa (Bucureşti). "Sunt redactor de carte turistică într-o editură şi am o nelămurire în ceea ce priveşte eparhia dv. Lucrez la o hartă turistică a municipiului Iaşi, şi aş dori să ştiu care este catedrala eparhiei: cea veche, sau cea nouă, sfinţită în anul 2005. Din câte ştiu, fiecare eparhie are o singură biserică cu rang oficial de catedrală. Deci, care dintre cele două funcţionează în prezent cu rangul de catedrală a Episcopiei de Iaşi? Vă rog să-mi confirmaţi, în cazul în care una dintre cele două este catedrala, şi faptul că cealaltă a rămas doar biserică. Vă mulţumesc!".
În sens strict, catedrala este cea declarată la înfiinţarea Episcopiei de Iaşi, adică cea veche. În sens larg, catedrala este biserica unde de regulă celebrează episcopul. În acest sens, ambele biserici din Iaşi sunt catedrale, ele aflându-se în vecinătate. Una este veche, declarată catedrală la înfiinţarea Episcopiei de Iaşi, la 27 iunie 1884, cealaltă, nouă, cu hramul Sfânta Fecioară Maria, Regină, a fost consacrată la 1 noiembrie 2005. Este într-un fel ceva similar cu cele doua biserici catedrale ale Bisericii Ortodoxe din Iaşi. Aceeaşi idee este prezentă şi în prefaţa cărţii "Catedrala romano-catolica", Ed. "Presa Bună", Iaşi, 2005: "După aproape 15 ani de studii, analize şi muncă, vechea catedrală dedicată Fecioarei Maria cu titlul Adormirea Maicii Domnului este completată de o nouă biserică ce leagă trecutul de generaţiile prezente şi apare ca o nouă catedrală, dedicată tot Maicii Domnului, cu referinţa la momentul încoronării ei ca regină a universului. Două biserici, dar o singură catedrală, biserica episcopului, ecclesia mater, de unde episcopul păstoreşte dieceza".