Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, după Sicilia şi Sardinia. O linie verde, zonă de demarcaţie - sub control ONU - închisă până în anul 2003, dar astăzi deschisă prin şase puncte de trecere, desparte Republica Cipru de teritoriile ocupate în nord de trupele turceşti în anul 1974. Până şi capitala, Nicosia, este despărţită. Autoproclamata "Republica turcă Ciprul de Nord", o treime din întreaga insulă, niciodată recunoscută de comunitatea internaţională, este locuită de turci ciprioţi, de religie musulmană. În sud, Republica Cipru, ţară din Uniunea Europeană, este locuită de grecii ciprioţi, majoritar ortodocşi. Biserica Catolică, minoritară (circa 25.000 de maroniţi, armeni şi romano-catolici), ţine de Patriarhia Latină de Ierusalim şi de Custodia Ţării Sfinte.

În cartea Faptele Apostolilor, Cipru apare de cel puţin şase ori. Este prima etapă a primei călătorii misionare a sfântului Paul, la care au luat parte Barnaba, cel care se trăgea din această insulă, şi Marcu.

Benedict al XVI-lea a vizitat această insulă între 4 şi 6 iunie, fiind primul papă din istorie care a pus piciorul aici.

Trei zile intense de întâlniri cu personalităţi religioase şi civile, sub semnul păcii şi al ecumenismului. Papa a binecuvântat un arbore de măslin, semn al mesajului păcii pe care l-a purtat, a vizitat comunitatea catolică şi s-a întâlnit cu arhiepiscopul ortodox.

Vineri, 4 iunie, după ceremonia de bun-venit de la Paphos, a urmat o celebrare ecumenică la biserica "Haghia Kiriaki Chyrisopolitissa". Este un loc de cult ortodox deschis şi catolicilor şi anglicanilor încă din anul 1987. Biserica se deschide spre situl arheologic unde se află vestigiile bazilicii paleocreştine din secolul al IV-lea. "Sanctitate, de aici pornesc rădăcinile creştine ale Europei şi de aici temeliile noastre spirituale, bazele civilizaţiei creştine europene. Pe bună dreptate, Cipru este numit "perla creştinării Europei"", a spus arhiepiscopul. Benedict al XVI-lea a mulţumit arhiepiscopului Hrysostomos al II-lea pentru cuvintele de bun-venit şi mitropolitului de Paphos, Gheorghios. A salutat şi pe creştinii celorlalte confesiuni, inclusiv pe cei care aparţin comunităţilor armeană, luterană şi anglicană. "Aceasta este comuniunea, reală, deşi imperfectă, care deja acum ne uneşte şi care ne îndeamnă să depăşim divizările dintre noi şi să luptăm pentru a reface acea deplină uniune vizibilă, care este voită de Domnul pentru toţi urmaşii săi", a spus pontiful.

Cu comunitatea catolică din Cipru s-a întâlnit la Şcoala elementară "Sfântul Maron" (una dintre cele 22 de instituţii catolice de învăţământ din Cipru) sâmbătă, 5 iunie, după întâlnirea cu preşedintele republicii, cu autorităţile civile şi membrii corpului diplomatic. "Cultivaţi o mai mare unitate cu ceilalţi creştini şi dialogul între religii", le-a spus catolicilor, iar pe tineri i-a îndemnat: "Fiţi generoşi cu timpul şi talanţii voştri!". Au urmat vizita la Preafericirea sa Hrysostomos al II-lea şi sfânta Liturghie cu preoţii, călugării, călugăriţele, diaconii, cateheţii şi membrii mişcărilor bisericeşti din Cipru în Biserica "Sfânta Cruce" din Nicosia.

Momentul culminant al celei de-a 16-a călătorii apostolice (a 19-a ţară vizitată) a fost duminică, 6 iunie, când, în cadrul Liturghiei, celebrată în Palatul Sportului "Elefteria" din capitala Nicosia, papa a încredinţat documentul "Instrumentul de lucru" al apropiatului Sinod pentru Orientul Mijlociu membrilor Consiliului Presinodal. Au participat 30 de episcopi, toţi patriarhii din Orientul Mijlociu şi circa zece mii de persoane. Au asistat la Liturghie atât preşedintele republicii, cât şi arhiepiscopul ortodox al Ciprului.

Pr. Cornel Cadar

* * *

Cipru
Suprafaţa: 9.251 km2.
Populaţia: 1.084.000.
Capitala: Nicosia.
Ziua naţională: 1 octombrie.
Religia oficială: Creştinism (predominant ortodocşi 78%; comunităţi mici de maroniţi, armeni, romano-catolici - 1,3% şi anglicani); islamişti suniţi (18%).
Arhieparhia de Cipru (în aprilie 2007): 5 preoţi diecezani, 2 preoţi călugări, 5

călugări, 3 călugăriţe, 9 parohii.