Anul acesta se împlinesc 800 de ani de la aprobarea primei Reguli a Ordinului Franciscan. Cu ocazia încheierii aşa-numitului "Capitul al Rogojinilor", celebrat la Assisi, circa 3.000 de călugări şi călugăriţe franciscane din cele patru ramuri ale Ordinului Franciscan (OFMConv., OFMCap., Surorile Clarise Urbaniste şi Ordinul Terţiar) au fost primiţi în audienţă în ziua de 18 aprilie de către papa Benedict al XVI-lea. Din România au participat 13 preoţi franciscani, însoţiţi de pr. Emilian Cătălin, ministrul provincial. Redăm în cele ce urmează câteva informaţii despre Ordinul Surorilor Clarise Urbaniste care a fost înfiinţat la 9 august 1253 de sfânta Clara din Assisi.
Pentru a aduce roade şi a rămâne în iubirea lui Cristos, iubindu-ne unii pe alţii după noua poruncă ce ne-a lăsat-o, ne este cerută renunţarea, "moartea" pentru noi înşine, ca să putem parcurge liberi şi fără piedici drumul străbătut de însuşi Isus. Acest drum a fost parcurs în mod radical şi de sfinţii fondatori, Francisc şi Clara din Assisi. A început acum 800 de ani şi a dat naştere la o nouă şi înfloritoare familie în sânul Bisericii. Tocmai anul acesta, 2009, Ordinul Franciscan aniversează originea sa, când Francisc, în anul 1209, împreună cu un mic grup de fraţi, s-au prezentat la papa Inocenţiu al III-lea pentru a-i cere să recunoască şi să aprobe noua "formă de viaţă", care consta în urmarea lui Cristos sărac şi răstignit.
De noua formă de viaţă şi de schimbarea radicală a lui Francisc a fost fascinată şi tânăra nobilă Clara, care nu întârzie să-i destăinuiască lui Francisc dorinţa de a îmbrăţişa şi trăi acelaşi ideal evanghelic. Clara alege să părăsească această lume pentru a se dărui şi a-l urma pe Cristos, în duminica Patimii Domnului. Ea se oglindeşte în Cristos, făcând astfel din viaţa sa o celebrare vie a misterului pascal al lui Isus. Asemenea sfântului Francisc, ea dăruieşte această experienţă tinerelor care au însoţit-o. Scriind Agnezei de Boemia, o îndeamnă: "Fixează-ţi ochii în oglinda eternităţii, fixează sufletul tău în splendoarea slavei, fixează inima ta în cel care e de aceeaşi substanţă divină cu Dumnezeu, şi transformă-te în totalitate prin intermediul contemplaţiei în imaginea sa divină".
Altă dată scrie Agnezei: "Sufletul omului credincios, care este cel mai demn între toate creaturile, este făcut de harul lui Dumnezeu mai mare decât cerul. De fapt, în timp ce cerurile, ca toate celelalte lucruri create, nu pot să-l conţină pe Creator, sufletul, în schimb, şi numai el, este locuinţa sa şi sejurul său, iar aceasta numai datorită carităţii".
Clara devine astfel mamă şi maestră a mulţimii de fecioare care, urmând exemplul ei, au abandonat lumea trecătoare pentru a se dărui şi a se uni cu Mirele ceresc care dăruieşte bucurii nepieritoare. Alegând unicul lucru necesar, Clara şi celelalte fecioare devin "colaboratoarele lui Dumnezeu şi sprijin pentru membrele slabe şi instabile ale trupului său inefabil".
Şi noi, fiicele sfintei Clara, având acest dar de a fi pe pământul României, în acest timp şi în această perioadă istorică, care în mod inevitabil se confruntă cu situaţii dificile, dorim ca viaţa noastră umilă şi simplă, asemenea bobului de grâu ascuns, dar care murind aduce roade, prin rugăciune şi contemplaţie, să susţină membrele trupului lui Cristos, pentru ca toţi să ajungă la bucuria deplină a întâlnirii şi cunoaşterii lui Dumnezeu, care dăruieşte adevărata viaţă şi fericire.
